Industria aviatică își ia zborul: Revenire spectaculoasă în 2025 cu profituri de 36,6 miliarde de dolari

Industria globală a aviației este proiectată să obțină un profit net de 36,6 miliarde de dolari în 2025, depășind ușor estimările pentru anul 2024, a anunțat Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA). Această performanță va fi impulsionată de scăderea prețurilor la combustibil și de o gestionare eficientă a costurilor, Rtă datele IATA.

Numărul pasagerilor este estimat să crească cu 6,7%, ajungând la 5,2 miliarde în 2025, iar veniturile totale ale industriei ar putea depăși, pentru prima dată, pragul de 1 trilion de dolari, până la 1,007 trilioane de dolari, o creștere de 4,4% față de 2024.

Profitul operațional este estimat la 67,5 miliarde de dolari, iar cheltuielile totale ale industriei ar putea atinge 940 miliarde de dolari în 2025.

În cadrul unei conferințe de presă, Willie Walsh, directorul general al IATA, a remarcat creșterea semnificativă a pieței aviației în India, subliniind importanța conectivității aeriene pentru sprijinirea dezvoltării economice. India și China rămân printre piețele de aviație internă cu cea mai rapidă creștere.

Conform IATA, marja de profit net pentru 2025 este estimată la 3,6%, în creștere ușoară față de 3,3% în 2024. Profitul net per pasager va ajunge la 7 dolari, mai mic decât vârful de 7,9 dolari înregistrat în 2023, dar peste valoarea de 6,4 dolari prognozată pentru 2024.

În regiunea Asia-Pacific, profitabilitatea va înregistra o ușoară îmbunătățire datorită cererii puternice și a creșterii gradului de ocupare a aeronavelor.

La nivel global, tariful mediu al biletelor de avion, inclusiv taxele suplimentare, este prognozat să fie de 380 de dolari, cu 1,8% mai mic decât în 2024.

Prețul mediu al combustibilului pentru avioane este estimat la 87 de dolari pe baril în 2025, în scădere față de 99 de dolari pe baril în 2024. Cheltuielile totale pentru combustibil ale companiilor aeriene vor fi de 248 miliarde de dolari, o scădere de 4,8%, chiar dacă volumul consumului de combustibil va crește cu 6%, până la 107 miliarde de galoane.

Cu toate acestea, IATA avertizează asupra provocărilor legate de lanțurile de aprovizionare, infrastructura deficitară, reglementările stricte și creșterea taxelor. În plus, companiile aeriene vor resimți o presiune financiară suplimentară, pe măsură ce vor epuiza beneficiile fiscale asociate pierderilor din perioada pandemiei.

Această proiecție evidențiază eforturile industriei aeriene de a-și reveni complet după pandemie și de a investi în tehnologii sustenabile pentru un viitor mai verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avia #industrie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.