Industria aviatică își ia zborul: Revenire spectaculoasă în 2025 cu profituri de 36,6 miliarde de dolari

Industria globală a aviației este proiectată să obțină un profit net de 36,6 miliarde de dolari în 2025, depășind ușor estimările pentru anul 2024, a anunțat Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA). Această performanță va fi impulsionată de scăderea prețurilor la combustibil și de o gestionare eficientă a costurilor, Rtă datele IATA.

Numărul pasagerilor este estimat să crească cu 6,7%, ajungând la 5,2 miliarde în 2025, iar veniturile totale ale industriei ar putea depăși, pentru prima dată, pragul de 1 trilion de dolari, până la 1,007 trilioane de dolari, o creștere de 4,4% față de 2024.

Profitul operațional este estimat la 67,5 miliarde de dolari, iar cheltuielile totale ale industriei ar putea atinge 940 miliarde de dolari în 2025.

În cadrul unei conferințe de presă, Willie Walsh, directorul general al IATA, a remarcat creșterea semnificativă a pieței aviației în India, subliniind importanța conectivității aeriene pentru sprijinirea dezvoltării economice. India și China rămân printre piețele de aviație internă cu cea mai rapidă creștere.

Conform IATA, marja de profit net pentru 2025 este estimată la 3,6%, în creștere ușoară față de 3,3% în 2024. Profitul net per pasager va ajunge la 7 dolari, mai mic decât vârful de 7,9 dolari înregistrat în 2023, dar peste valoarea de 6,4 dolari prognozată pentru 2024.

În regiunea Asia-Pacific, profitabilitatea va înregistra o ușoară îmbunătățire datorită cererii puternice și a creșterii gradului de ocupare a aeronavelor.

La nivel global, tariful mediu al biletelor de avion, inclusiv taxele suplimentare, este prognozat să fie de 380 de dolari, cu 1,8% mai mic decât în 2024.

Prețul mediu al combustibilului pentru avioane este estimat la 87 de dolari pe baril în 2025, în scădere față de 99 de dolari pe baril în 2024. Cheltuielile totale pentru combustibil ale companiilor aeriene vor fi de 248 miliarde de dolari, o scădere de 4,8%, chiar dacă volumul consumului de combustibil va crește cu 6%, până la 107 miliarde de galoane.

Cu toate acestea, IATA avertizează asupra provocărilor legate de lanțurile de aprovizionare, infrastructura deficitară, reglementările stricte și creșterea taxelor. În plus, companiile aeriene vor resimți o presiune financiară suplimentară, pe măsură ce vor epuiza beneficiile fiscale asociate pierderilor din perioada pandemiei.

Această proiecție evidențiază eforturile industriei aeriene de a-și reveni complet după pandemie și de a investi în tehnologii sustenabile pentru un viitor mai verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avia #industrie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie examinată în ședința Guvernul din 4 februarie, printr-un proiect de hotărâre care prevede separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare.

În urma reformei va fi creată Societatea pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. Statul, prin Agenția Proprietății Publice, va fi acționar unic al noii societăți.

Noua companie va deveni succesor de drepturi și obligații pentru activitățile de transport preluate, în baza unui bilanț de repartiție. Potrivit datelor din nota informativă, societatea ar urma să preia active în valoare de circa 1,526 miliarde de lei, un capital propriu de aproximativ 869,4 milioane de lei, dar și datorii importante, inclusiv 343,3 milioane de lei datorii pe termen lung și 60,5 milioane de lei datorii curente. Din acestea fac parte și obligații față de angajați, estimate la 36 milioane de lei, precum și datorii către bugetul asigurărilor sociale de 23,1 milioane de lei.

În capitalul social al noii societăți vor fi incluse bunuri imobile și echipamente utilizate pentru transportul de pasageri și marfă, inclusiv depouri și alte construcții din Chișinău, Bălți și Basarabeasca. Întreprinderea de stat CFM nu va fi lichidată, dar își va schimba rolul, urmând să gestioneze infrastructura feroviară – liniile, stațiile și instalațiile tehnice – în baza unui contract multianual care urmează să fie elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli s-a accentuat. În 2024, veniturile din vânzări au fost de 635,1 milioane de lei, în timp ce costurile au ajuns la 897,9 milioane de lei, ceea ce a generat o pierdere brută de 262,7 milioane de lei și o marjă brută negativă de 41%. Documentul arată că veniturile au avut fluctuații mari în ultimii ani: de la 599 milioane de lei în 2020, la un vârf de 1,28 miliarde de lei în 2022, după care au scăzut din nou semnificativ.

Indicatorii de rentabilitate confirmă declinul: rentabilitatea capitalului propriu a ajuns la −10% în 2024, iar rentabilitatea activelor s-a menținut negativă în toți anii analizați, între −3% și −7%, ceea ce arată o capacitate redusă a activelor de a genera profit.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, CFM avea peste 3 700 de angajați, iar restanțele salariale acumulaseră zeci de milioane de lei. O parte dintre salariații implicați direct în activitatea de transport urmează să fie transferați la noua societate, cu preluarea drepturilor și obligațiilor aferente contractelor de muncă, în timp ce eventualele reduceri de personal vor trebui să respecte legislația muncii.

Autorii proiectului susțin că separarea activităților ar trebui să permită o gestionare mai clară a costurilor, reducerea pierderilor și crearea premiselor pentru atragerea investițiilor și modernizarea sistemului feroviar din Republica Moldova.