Chișinău va deveni centru financiar regional? O nou Bursă de Valori va fi înființată la Chișinău 

10 Dec. 2024, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Dec. 2024, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

25 Apr. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Apr. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.