Industria cinematografică din Rusia, afectată de retragerea producțiilor hollywoodiene: Detest Occidentul, nu pe Putin

Industria cinematografică din Rusia este afectată de retragerea de pe piaţa locală a filmelor produse de cele cinci mari studiouri de la Hollywood – Disney, Universal, Sony, Warner Bros. şi Paramount – în urma invaziei din Ucraina, informează AFP.

În acest context, mai mulți traducători au rămas fără un loc de muncă. Este și cazul traducătoarei de filme americane, Mila Grekova. În presa rusă vehiculează informații precum că, filmele americane vor fi înlocuite cu filme indiene.

Ea a ajuns să îşi pună întrebări despre scopul sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei: „Occidentul este cel pe care îl detest astăzi, nu pe Putin, ţinta lor”. „Aici, poate că Bollywoodul va înlocui Hollywoodul, dar este prea târziu pentru mine să învăţ hindi”, a declarat traducătoarea în vârstă de 56 de ani, dezamăgită, reacţionând la ideea de a înlocui titlurile americane cu filme indiene, evocată în presa rusă.

Nu doar traducătorii au de suferit, dar întreaga industrie cinematografică din Rusia înregistrează pierderi din cauza conflictului din Ucraina, în contextul în care abia începuse să îşi revină de pe urma pandemiei de coronavirus.

Soarta industriei filmului rus este legată de această dată de sancţiunile occidentale, întrucât Rusia era prima piaţă cinematografică europeană, cu 145,7 milioane de bilete vândute anul trecut, potrivit Observatorului European al Audiovizualului.

#industrie cinematografica #traducatori #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.