Industria transnistreană, în genunchi! Tiraspolul cere răgaz fiscal, dar nu are soluții

Așa zisul prim-vicepremier al autoproclamatei administrații de la Tiraspol, Serghei Obolonic, s-a întâlnit cu reprezentanții marilor întreprinderi industriale din regiunea transnistreană, într-un context economic marcat de instabilitate energetică și incertitudine geopolitică.

Potrivit declarațiilor oficiale, problema principală a industriei din stânga Nistrului rămâne instabilitatea în aprovizionarea cu resurse energetice, pe fondul sancțiunilor internaționale și a contextului global tensionat.

„În acest an, nu există posibilitatea de a activa cu încredere în sectorul energetic. Nu este vorba de politicile interne ale regiunii transnistrene, ci de evenimentele care au loc în exterior. Este vorba despre sancțiuni. Situația se schimbă permanent, apar noi pachete de sancțiuni, inclusiv sancțiuni secundare”, a declarat Serghei Obolonic în cadrul întrevederii.

O altă provocare majoră este criza de forță de muncă în industrie, care afectează funcționarea normală a întreprinderilor. Totodată, autoritățile separatiste recunosc că nu dispun în prezent de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar companiilor.

În aceste condiții, administrația de la Tiraspol anunță că va încerca să nu mărească povara fiscală asupra mediului de afaceri și să susțină menținerea locurilor de muncă.

Între timp, pe canalele de Telegram au apărut imagini care ar arăta că Centrala electrică de la Cuciurgan a început deja achiziția de cărbune pentru sezonul rece, ceea ce sugerează că regiunea se pregătește din timp pentru eventuale întreruperi în furnizarea gazelor naturale.

Regiunea stângă a Nistrului se confruntă cu preobleme de la începutul anului curent când Gazprom a sistat livărările de metan în regiune, iat începând cu 14 februarie, livrările în Transnistria au fost reluate conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul (3,2 milioane metri cubi) este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #probleme #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.