Inflația a atins valori record în SUA. Președintele Joe Biden: Vom trăi cu asta o vreme

Rata inflației a ajuns la 8,6% în Statele Unite, cel mai mare nivel din ultimii 40 de ani. Economia mondială este grav afectată de războiul din Ucraina. În zona euro, inflația este de peste 8%, iar în România de peste 14%.

Preşedintele Joe Biden a avertizat că inflaţia din SUA s-ar putea menține la un nivel ridicat o bună perioadă de timp, scrie Reuters.

„Vom trăi cu această inflaţie o vreme. Va scădea treptat, dar vom trăi cu ea pentru o vreme”, a spus Joe Biden la un eveniment de strângere de fonduri pentru democraţi în Beverly Hills.

Dacă după pandemia de coronavirus, economia părea că începe să își revină, dar odată cu invazia Rusiei în Ucraina prețurile au sărit din nou în aer. Inflația a atins în SUA cel mai mare nivel din ultimii 40 de ani, respectiv 8,6%. Și prețul benzinei a depășit pentru prima dată pragul psihologic de 5 dolari per galon.

Administrația Joe Biden a încercat să ia măsuri pentru reducerea prețurilor, dar acestea nu au avut efectul scontat. Președintele SUA a acuzat din nou companiile petroliere că nu vor să mărească producția pentru a obține profit.

Războiul a afectat economia mondială

Economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de doar 2,9%, faţă de creșterea de 4,1% previzionată în ianuarie 2022, înainte de începerea războiului din Ucraina.

Potrivit raportului Băncii Mondiale invadarea Ucrainei de către Rusia a agravat pagubele provocate de pandemia de COVID-19 şi multe ţări se vor confrunta probabil cu recesiunea, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Inflația va afecta majoritatea țărilor, iar economia va avea de suferit în următorii ani. „În prezent, pericolul stagflaţiei este considerabil. Creşterea redusă va persista probabil pe parcursul deceniului din cauza nivelului scăzut al investiţiilor în cea mai mare parte a lumii.

În timp ce în multe ţări inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, iar aprovizionarea va creşte lent, există riscul ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă de timp mai îndelungată”, a afirmat David Malpass, președintele Băncii Mondiale.

#record #inflație #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.