Inflaţia din Marea Britanie revine la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani

Jeremy Hunt a refuzat miercuri să confirme că guvernul britanic va majora pensiile şi ajutoarele sociale în funcţie de inflaţie, în condiţiile în care acesta din a crescut din nou în septembrie la nivelul maxim al ultimilor 40 de ani, de 10,1%, conform Financial Times.

Rata inflaţiei IPC a crescut de la 9,9% în august, determinată de cele mai mari creşteri ale preţurilor la alimente din ultimele decenii şi a depăşit aşteptările economiştilor.

Noul cancelar britanic a fost criticat la începutul zilei de miercuri pentru că nu s-a angajat, aşa cum este normal, să folosească rata inflaţiei IPC din septembrie pentru a majora pensiile şi ajutoarele sociale în luna aprilie a anului următor.

Răspunzând la cifrele de miercuri dimineaţă, Hunt a declarat: „Acest guvern va acorda prioritate ajutorului pentru cei mai vulnerabili, o să asigure în acelaşi timp o stabilitate economică mai largă şi va stimula o creştere pe termen lung care va ajuta pe toată lumea.” El nu a făcut nici-un comentariu cu privire la majorarea ajutoarelor.

Cu o valoare de peste cinci ori mai mare decât ţinta de 2% a Băncii Angliei, rata inflaţiei de două cifre va spori, la fel şi presiunea asupra băncii centrale pentru o creştere importantă a ratei dobânzii la 3 noiembrie.

Banca centrală va trebui să pună în balanţă presiunile suplimentare asupra preţurilor cu revenirea guvernului asupra reducerilor de impozite nefinanţate şi cu scutirea mai puţin generoasă a costurilor energetice pentru gospodării, care vor reduce presiunile pe termen mediu asupra preţurilor.

Indicele de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul şi tutunul, a crescut de la o rată anuală de 6,3% în august la 6,5% în septembrie, scrie ZF.

Oficiul Naţional de Statistică a declarat că indicele general al preţurilor de consum a crescut cu 0,5% în septembrie faţă de august, o creştere mai mare pe parcursul lunii decât în 2021, când indicele a crescut cu doar 0,3%.

#preturi #scumpiri #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.