Inflaţia din Turcia urcă la peste 73%, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a sărit în luna mai la maximul ultimilor 24 de ani, de 73,5%, alimentată de războiul din Ucraina, de creşterea preţurilor la energie şi de prăbuşirea lirei – deşi valoarea a fost uşor mai mică decât se temeau economiştii, scrie Reuters.

Inflaţia a crescut puternic din toamna anului trecut, când lira s-a prăbuşit după ce banca centrală a lansat un ciclu de relaxare de 500 de puncte de bază dorit de preşedintele Tayyip Erdogan.

Cea mai recentă valoare a depăşit nivelul de 73,2% atins în 2002 şi este cea mai mare din octombrie 1998, când inflaţia anuală era de 76,6%, iar Turcia se lupta să pună capăt unui deceniu de inflaţie cronic ridicată. Cu toate acestea, prognoza consensuală era ca inflaţia anuală să crească la 76,55%.

Costurile pentru transporturi şi alimente au crescut cu 108% şi, respectiv, 92% în ultimul an, reflectând o criză economică tot mai profundă pentru turcii care se luptă să-şi permită bunuri de bază. Indicele preţurilor de producţie interne a urcat cu 8,76% de la o lună la alta în luna mai, pentru o creştere anuală de 132,16%.

Lira a slăbit cu 0,25% până la 16,5050 faţă de dolar, atingând cel mai slab nivel din decembrie. Moneda locală s-a prăbuşit cu 44% în 2021 şi cu încă 20% în acest an.

În ciuda celei mai mari rate anuale din cele două decenii de când Erdogan se află la putere, ministrul de finanţe Nureddin Nebati a declarat pe Twitter că valorile lunare ale inflaţiei au o tendinţă de scădere, ceea ce reprezintă un semn pozitiv.

Nebati a declarat anterior că inflaţia va scădea la o singură cifră la timp pentru alegerile de anul viitor, în cadrul unui program economic care acordă prioritate ratelor scăzute ale dobânzii, producţiei şi exporturilor ridicate şi unui excedent de cont curent.

Cu toate acestea, deficitul comercial a crescut cu 157% de la an la an în luna mai, ajungând la 10,7 miliarde de dolari, în principal din cauza importurilor de energie. Banca centrală preconizează o inflaţie de o singură cifră până la sfârşitul anului 2024.

Economiştii consideră că inflaţia va rămâne ridicată pentru restul anului 2022 şi va încheia anul la 63%, pe baza unei estimări mediane, în creştere de la 52% în sondajul de luna trecută.

#record #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.