Inflaţia din Turcia urcă la peste 73%, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a sărit în luna mai la maximul ultimilor 24 de ani, de 73,5%, alimentată de războiul din Ucraina, de creşterea preţurilor la energie şi de prăbuşirea lirei – deşi valoarea a fost uşor mai mică decât se temeau economiştii, scrie Reuters.

Inflaţia a crescut puternic din toamna anului trecut, când lira s-a prăbuşit după ce banca centrală a lansat un ciclu de relaxare de 500 de puncte de bază dorit de preşedintele Tayyip Erdogan.

Cea mai recentă valoare a depăşit nivelul de 73,2% atins în 2002 şi este cea mai mare din octombrie 1998, când inflaţia anuală era de 76,6%, iar Turcia se lupta să pună capăt unui deceniu de inflaţie cronic ridicată. Cu toate acestea, prognoza consensuală era ca inflaţia anuală să crească la 76,55%.

Costurile pentru transporturi şi alimente au crescut cu 108% şi, respectiv, 92% în ultimul an, reflectând o criză economică tot mai profundă pentru turcii care se luptă să-şi permită bunuri de bază. Indicele preţurilor de producţie interne a urcat cu 8,76% de la o lună la alta în luna mai, pentru o creştere anuală de 132,16%.

Lira a slăbit cu 0,25% până la 16,5050 faţă de dolar, atingând cel mai slab nivel din decembrie. Moneda locală s-a prăbuşit cu 44% în 2021 şi cu încă 20% în acest an.

În ciuda celei mai mari rate anuale din cele două decenii de când Erdogan se află la putere, ministrul de finanţe Nureddin Nebati a declarat pe Twitter că valorile lunare ale inflaţiei au o tendinţă de scădere, ceea ce reprezintă un semn pozitiv.

Nebati a declarat anterior că inflaţia va scădea la o singură cifră la timp pentru alegerile de anul viitor, în cadrul unui program economic care acordă prioritate ratelor scăzute ale dobânzii, producţiei şi exporturilor ridicate şi unui excedent de cont curent.

Cu toate acestea, deficitul comercial a crescut cu 157% de la an la an în luna mai, ajungând la 10,7 miliarde de dolari, în principal din cauza importurilor de energie. Banca centrală preconizează o inflaţie de o singură cifră până la sfârşitul anului 2024.

Economiştii consideră că inflaţia va rămâne ridicată pentru restul anului 2022 şi va încheia anul la 63%, pe baza unei estimări mediane, în creştere de la 52% în sondajul de luna trecută.

#record #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Leonid Fedun, co-fondator al gigantului petrolier rusesc Lukoil, și-a vândut în 2025 pachetul de aproximativ 10% din acțiuni înapoi companiei, au declarat trei surse apropiate tranzacției, confirmate și de date financiare analizate de Reuters. Valoarea pachetului era estimată la circa 7 miliarde de dolari, însă nu este clar dacă aceasta a fost suma efectiv primită de miliardar, scrie REUTERS.

Tranzacția marchează încheierea unei cariere de trei decenii în care Fedun a contribuit la transformarea Lukoil într-un jucător global, înainte ca sancțiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina să lovească puternic compania. După luni întregi în care a reușit să evite sancțiunile, Lukoil a fost vizată direct în octombrie, ceea ce a forțat-o să înceapă procesul de vânzare a activelor din străinătate.

Decizia federației ruse de a impune presiuni suplimentare asupra sectorului privat, dar și incertitudinile geoeconomice, au alimentat speculațiile analiștilor potrivit cărora Lukoil ar putea deveni o țintă de achiziție pentru Rosneft, grup petrolier controlat de stat, aflat la rândul său sub sancțiuni occidentale.

Vânzarea pachetului de către Fedun – cetățean ucrainean stabilit în Monaco – este considerată o raritate în rândul miliardarilor ruși, care de obicei își restructurează participațiile sub umbrela unor fonduri sau companii din jurisdicții opace, nu prin retrageri directe. Potrivit surselor, tranzacția a fost încheiată la începutul lui 2025.

În august, Lukoil a anunțat că va anula 76 de milioane de acțiuni – aproximativ 11% din capitalul social – pe care le-a răscumpărat de pe piață în perioada 2024–2025, pachet care ar include și participația lui Fedun.

Fedun, în vârstă de 69 de ani, este unul dintre oamenii deveniți miliardari în urma privatizărilor haotice din anii ’90 sub președintele Boris Elțin, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice. Absolvent de școală militară și fost lector în anii ’80, Fedun l-a cunoscut în Siberia pe Vagit Alekperov, actualul președinte al Lukoil și una dintre cele mai influente figuri din industria petrolieră rusă.

Cei doi au lucrat împreună la privatizarea unor câmpuri petroliere strategice din Siberia de Vest, după ce Elțin a aprobat în 1993 trecerea acestora din proprietate de stat în mâini private—un moment care a transformat brusc funcționari sovietici în miliardari.

#Lukoil #actiuni #bani