Inflaţia din Turcia urcă la peste 73%, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace

03 Iun. 2022, 19:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2022, 19:02 // Actual //  bani.md

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a sărit în luna mai la maximul ultimilor 24 de ani, de 73,5%, alimentată de războiul din Ucraina, de creşterea preţurilor la energie şi de prăbuşirea lirei – deşi valoarea a fost uşor mai mică decât se temeau economiştii, scrie Reuters.

Inflaţia a crescut puternic din toamna anului trecut, când lira s-a prăbuşit după ce banca centrală a lansat un ciclu de relaxare de 500 de puncte de bază dorit de preşedintele Tayyip Erdogan.

Cea mai recentă valoare a depăşit nivelul de 73,2% atins în 2002 şi este cea mai mare din octombrie 1998, când inflaţia anuală era de 76,6%, iar Turcia se lupta să pună capăt unui deceniu de inflaţie cronic ridicată. Cu toate acestea, prognoza consensuală era ca inflaţia anuală să crească la 76,55%.

Costurile pentru transporturi şi alimente au crescut cu 108% şi, respectiv, 92% în ultimul an, reflectând o criză economică tot mai profundă pentru turcii care se luptă să-şi permită bunuri de bază. Indicele preţurilor de producţie interne a urcat cu 8,76% de la o lună la alta în luna mai, pentru o creştere anuală de 132,16%.

Lira a slăbit cu 0,25% până la 16,5050 faţă de dolar, atingând cel mai slab nivel din decembrie. Moneda locală s-a prăbuşit cu 44% în 2021 şi cu încă 20% în acest an.

În ciuda celei mai mari rate anuale din cele două decenii de când Erdogan se află la putere, ministrul de finanţe Nureddin Nebati a declarat pe Twitter că valorile lunare ale inflaţiei au o tendinţă de scădere, ceea ce reprezintă un semn pozitiv.

Nebati a declarat anterior că inflaţia va scădea la o singură cifră la timp pentru alegerile de anul viitor, în cadrul unui program economic care acordă prioritate ratelor scăzute ale dobânzii, producţiei şi exporturilor ridicate şi unui excedent de cont curent.

Cu toate acestea, deficitul comercial a crescut cu 157% de la an la an în luna mai, ajungând la 10,7 miliarde de dolari, în principal din cauza importurilor de energie. Banca centrală preconizează o inflaţie de o singură cifră până la sfârşitul anului 2024.

Economiştii consideră că inflaţia va rămâne ridicată pentru restul anului 2022 şi va încheia anul la 63%, pe baza unei estimări mediane, în creştere de la 52% în sondajul de luna trecută.

Realitatea Live

03 Dec. 2025, 14:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2025, 14:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII