Inflaţia din Turcia urcă la peste 73%, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a sărit în luna mai la maximul ultimilor 24 de ani, de 73,5%, alimentată de războiul din Ucraina, de creşterea preţurilor la energie şi de prăbuşirea lirei – deşi valoarea a fost uşor mai mică decât se temeau economiştii, scrie Reuters.

Inflaţia a crescut puternic din toamna anului trecut, când lira s-a prăbuşit după ce banca centrală a lansat un ciclu de relaxare de 500 de puncte de bază dorit de preşedintele Tayyip Erdogan.

Cea mai recentă valoare a depăşit nivelul de 73,2% atins în 2002 şi este cea mai mare din octombrie 1998, când inflaţia anuală era de 76,6%, iar Turcia se lupta să pună capăt unui deceniu de inflaţie cronic ridicată. Cu toate acestea, prognoza consensuală era ca inflaţia anuală să crească la 76,55%.

Costurile pentru transporturi şi alimente au crescut cu 108% şi, respectiv, 92% în ultimul an, reflectând o criză economică tot mai profundă pentru turcii care se luptă să-şi permită bunuri de bază. Indicele preţurilor de producţie interne a urcat cu 8,76% de la o lună la alta în luna mai, pentru o creştere anuală de 132,16%.

Lira a slăbit cu 0,25% până la 16,5050 faţă de dolar, atingând cel mai slab nivel din decembrie. Moneda locală s-a prăbuşit cu 44% în 2021 şi cu încă 20% în acest an.

În ciuda celei mai mari rate anuale din cele două decenii de când Erdogan se află la putere, ministrul de finanţe Nureddin Nebati a declarat pe Twitter că valorile lunare ale inflaţiei au o tendinţă de scădere, ceea ce reprezintă un semn pozitiv.

Nebati a declarat anterior că inflaţia va scădea la o singură cifră la timp pentru alegerile de anul viitor, în cadrul unui program economic care acordă prioritate ratelor scăzute ale dobânzii, producţiei şi exporturilor ridicate şi unui excedent de cont curent.

Cu toate acestea, deficitul comercial a crescut cu 157% de la an la an în luna mai, ajungând la 10,7 miliarde de dolari, în principal din cauza importurilor de energie. Banca centrală preconizează o inflaţie de o singură cifră până la sfârşitul anului 2024.

Economiştii consideră că inflaţia va rămâne ridicată pentru restul anului 2022 şi va încheia anul la 63%, pe baza unei estimări mediane, în creştere de la 52% în sondajul de luna trecută.

#record #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Campania electorală și perioada electorală dinaintea alegerilor. Care este diferența? Codul Electoral definește clar ambele sintagme. Potrivit reglementărilor, campania electorală este perioada de activitate în care candidații desfășoară activități pentru a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru ei.

Perioada electorală reprezintă timpul cuprins între ziua când s-a stabilit data scrutinului și cea în care sunt confirmate rezultatele alegerilor, însă acest interval nu poate fi mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie, perioada electorală a început pe 14 iulie. Până la începerea campaniei electorale, pe 29 august, vor fi desemnați și înregistrați candidații pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Tot în perioada electorală se vor constitui organele electorale ierarhic inferioare, vor fi organizate instruiri pentru funcționarii electorali și alți subiecți electorali, vor fi desfășurate activități de informare pentru alegători, se vor actualiza listele electorale, se vor pregăti modelele buletinelor de vot și alte materiale necesare.

Campania electorală va începe oficial pe 29 august.

#Briefingul Zilei #campanie electorala #alegeri