Inflația se răcește, dolarul slăbește

Este de așteptat ca declinul recent al dolarului american să persiste, după ce miercuri bancnota verde a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul an, în condițiile în care prețurile de consum din cea mai mare economie a lumii au încetinit în iunie.

Acest declin a sugerat, de asemenea, că o majorare de un sfert de punct a retelor dobânzii de către Rezerva Federală a SUA în această lună este în continuare considerată foarte probabilă, dar șansele unei creșteri suplimentare au fost reduse după publicarea ultimelor date economice.US Dollar Index – o măsură a valorii dolarului în raport cu un coș ponderat al principalelor valute – a scăzut cu aproape 3,2% de la începutul anului și cu aproximativ 7,7% în ultimul an.

Inflația anuală a prețurilor de consum s-a redus la 3%, de la 4% în luna mai, și a scăzut de la vârful de 9,1% atins în luna iunie a anului trecut. Fed urmărește să reducă inflația la ținta de 2% și a majorat ratele dobânzilor cu 500 de puncte de bază în ultimele 16 luni, cel mai ridicat nivel din 2007, cu puțin timp înainte de începutul crizei financiare mondiale din 2008.

„Datele ne-au întărit opinia că slăbiciunea recentă a dolarului va persista”, a declarat Mark Haefele, director de investiții la UBS Global Wealth Management. „Prin urmare, le recomandăm investitorilor care au ca monedă de origine yenul japonez, euro, lira sterlină sau francul elvețian să își consolideze tendința de acasă. De asemenea, ne așteptăm ca aurul, care beneficiază de un dolar mai slab, să atingă noi maxime istorice.”Scăderea inflației susține ideea ca banca centrală americană să încheie campania de majorare a ratelor în următoarele luni.

Rania Goule, analist de piață la brokerul multi-asset XS.com, susține că un dolar mai slab este “o veste bună pentru inflația din restul lumii”, deoarece, cu cât dolarul este mai slab, cu atât prețurile energiei și ale materiilor prime negociate în dolari se vor reduce.

Cu toate acestea, există argumente în favoarea unui dolar mai puternic. Fed ar putea menține ratele mai mult timp la un nivel mai ridicat dacă inflația nu se încadrează din nou în ținta sa. Totodată, moneda de rezervă a lumii tinde să se întărească pe fondul aversiunii față de risc, iar agravarea temerilor legate de recesiune ar putea stimula o nouă întărire a dolarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.