Inflaţia şi dobânzile ridicate - o problemă care poate doborî economii mari şi mici: Supraîndatorarea celor săraci

Pentru Pakistan, problemele economice şi inflaţia galopantă devin un mix prea toxic. Costurile de finanţare ale statului pe pieţele internaţionale au scăpat de sub control şi se îndreaptă spre niveluri nesustenabile, iar investitorii sunt atenţi dacă nu cumva această ţară îi va urma Sri Lankăi în default, arată o analiză a Ziarului Financiar.

Sri Lanka este o economie mică şi săracă. Pakistanul nu este nici el mare, dar este un stat cu arsenal nuclear şi important în jocurile geopolitice din regiune: ţine contră Indiei, a fost considerat aliat al SUA şi tinde să se apropie de China. La stabilitate politică nu excelează.

Însă investitorii sunt în alertă şi în cealaltă parte a planetei. Americanii au datorii record în timp ce Rezerva Federală împinge tot mai sus dobânzile, adică preţul datoriei. Pentru debitorii cu venituri mici, povara ar putea deveni prea mare. Astfel, pot să apară crăpături pe piaţa creditului.

Semne de tensiune au apărut. Dacă inflaţia nu cedează şi Fed se va duce tot mai sus cu dobânzile, pericolul va creşte. SUA sunt cea mai mare economie a lumii, iar de acolo a mai pornit o criză financiară care a devenit mondială. Deocamdată, o altă piaţă-barometru pentru economie, cea a muncii, rezistă exemplar.

Datoriile produc din nou probleme şi se alătură multitudinii de crize cu care se confruntă ţări mari sau mici, slabe sau puternice. Nici China nu a scăpat, trecând prin prima ei criză a datoriilor pe care tot ea le-a încurajat în alte economii. Iniţiativa Belt and Road, un proiect de suflet al preşedintelui Xi Jinping prin care Partidul Comunist încearcă să extindă influenţa comercială, politică şi financiară a Chinei prin construirea de infrastructură, se împiedică de creşterea numărului de cazuri de intrare în incapacitate de plată.

În aceste condiţii, Beijingul este nevoit să ofere credite de urgenţă ţărilor cu probleme financiare, scrie Financial Times. În urmă cu doar cinci ani, liderul chinez se lăuda că Iniţiativa Belt and Road este proiectul secolului. De voie, de nevoie, Beijingul a devenit un pompier financiar.

În ceea ce priveşte Pakistanul, Bloomberg scrie că obligaţiunile guvernamentale emise pentru străinătate cu termene de maturitate în 2024, 2025 şi 2026 sunt tranzacţionate la cote de pericol. Obligaţiunile acestei ţări se numără printre cele cu cele mai slabe evoluţii anul acesta din grupul economiilor emergente.

Este un semn că investitorii tind să creadă că datoriile au devenit prea grele pentru anumite ţări în curs de dezvoltare. Scumpirea la nivel mondial a energiei şi alimentelor de când Rusia a invadat Ucraina în februarie a hrănit inflaţia produsă de blocajele din pandemie şi a dus la lărgirea deficitelor comerciale ale Pakistanului şi ale altor economii care depind de importuri pentru resurse vitale.

Dar Pakistanul nu mai are rezerve valutare decât pentru două luni şi se întrevede o criză de lichiditate. „În criza ucraineană, Pakistanul n-a pornit de pe o poziţie bună“, spune Gareth Leather, analist la Capital Economics. „Explozia preţurilor materiilor prime a dus la o deteriorare rapidă a contului curent şi la creşterea cheltuielilor guvernamentale.“ Există însă speranţa ca un pachet de bailout de la FMI şi alte forme de sprijin financiar să ajute Pakistanul să evite defaultul. Dar în aceeaşi situaţie sunt şi alte state, Ghana, din Africa, fiind unul dintre ele.

În SUA, nivelul datoriei gospodăriilor americane a crescut vertiginos în acest an, deoarece americanii se împrumută mai mult pentru a-şi plăti locuinţele şi maşinile din ce în ce mai scumpe.

#datorii #saracie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot