Inflaţia şi dobânzile ridicate - o problemă care poate doborî economii mari şi mici: Supraîndatorarea celor săraci

Pentru Pakistan, problemele economice şi inflaţia galopantă devin un mix prea toxic. Costurile de finanţare ale statului pe pieţele internaţionale au scăpat de sub control şi se îndreaptă spre niveluri nesustenabile, iar investitorii sunt atenţi dacă nu cumva această ţară îi va urma Sri Lankăi în default, arată o analiză a Ziarului Financiar.

Sri Lanka este o economie mică şi săracă. Pakistanul nu este nici el mare, dar este un stat cu arsenal nuclear şi important în jocurile geopolitice din regiune: ţine contră Indiei, a fost considerat aliat al SUA şi tinde să se apropie de China. La stabilitate politică nu excelează.

Însă investitorii sunt în alertă şi în cealaltă parte a planetei. Americanii au datorii record în timp ce Rezerva Federală împinge tot mai sus dobânzile, adică preţul datoriei. Pentru debitorii cu venituri mici, povara ar putea deveni prea mare. Astfel, pot să apară crăpături pe piaţa creditului.

Semne de tensiune au apărut. Dacă inflaţia nu cedează şi Fed se va duce tot mai sus cu dobânzile, pericolul va creşte. SUA sunt cea mai mare economie a lumii, iar de acolo a mai pornit o criză financiară care a devenit mondială. Deocamdată, o altă piaţă-barometru pentru economie, cea a muncii, rezistă exemplar.

Datoriile produc din nou probleme şi se alătură multitudinii de crize cu care se confruntă ţări mari sau mici, slabe sau puternice. Nici China nu a scăpat, trecând prin prima ei criză a datoriilor pe care tot ea le-a încurajat în alte economii. Iniţiativa Belt and Road, un proiect de suflet al preşedintelui Xi Jinping prin care Partidul Comunist încearcă să extindă influenţa comercială, politică şi financiară a Chinei prin construirea de infrastructură, se împiedică de creşterea numărului de cazuri de intrare în incapacitate de plată.

În aceste condiţii, Beijingul este nevoit să ofere credite de urgenţă ţărilor cu probleme financiare, scrie Financial Times. În urmă cu doar cinci ani, liderul chinez se lăuda că Iniţiativa Belt and Road este proiectul secolului. De voie, de nevoie, Beijingul a devenit un pompier financiar.

În ceea ce priveşte Pakistanul, Bloomberg scrie că obligaţiunile guvernamentale emise pentru străinătate cu termene de maturitate în 2024, 2025 şi 2026 sunt tranzacţionate la cote de pericol. Obligaţiunile acestei ţări se numără printre cele cu cele mai slabe evoluţii anul acesta din grupul economiilor emergente.

Este un semn că investitorii tind să creadă că datoriile au devenit prea grele pentru anumite ţări în curs de dezvoltare. Scumpirea la nivel mondial a energiei şi alimentelor de când Rusia a invadat Ucraina în februarie a hrănit inflaţia produsă de blocajele din pandemie şi a dus la lărgirea deficitelor comerciale ale Pakistanului şi ale altor economii care depind de importuri pentru resurse vitale.

Dar Pakistanul nu mai are rezerve valutare decât pentru două luni şi se întrevede o criză de lichiditate. „În criza ucraineană, Pakistanul n-a pornit de pe o poziţie bună“, spune Gareth Leather, analist la Capital Economics. „Explozia preţurilor materiilor prime a dus la o deteriorare rapidă a contului curent şi la creşterea cheltuielilor guvernamentale.“ Există însă speranţa ca un pachet de bailout de la FMI şi alte forme de sprijin financiar să ajute Pakistanul să evite defaultul. Dar în aceeaşi situaţie sunt şi alte state, Ghana, din Africa, fiind unul dintre ele.

În SUA, nivelul datoriei gospodăriilor americane a crescut vertiginos în acest an, deoarece americanii se împrumută mai mult pentru a-şi plăti locuinţele şi maşinile din ce în ce mai scumpe.

#datorii #saracie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.