INFOGRAFIC// Inflația: ce este, cauze și consecințe! Cum afectează oamenii de rând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice pentru informarea publicului larg despre cele mai importante fenomene și instrumente bancare. În infograficul ce urmează va fi prezentat fenomenul inflației: ce este, care sunt cauzele și consecințele, etc.

Situația în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor la bunuri și servicii este denumită inflație. Inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani putem cumpăra mai puține lucruri decât înainte. Încă din definiție observați că acest fenomen monetar afectează în mod direct oamenii de rând: pentru unii este un fenomen negativ, iar pentru alții, din contra – pozitiv. Inflația poate fi măsurată utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

Ce este inflația?

Inflația este este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte.
De obicei inflația este exprimata în formă procentuală, spre exemplu: Ritmul anual al inflației în luna decembrie 2019 a constituit 7,5% – adică pe parcursul ultimelor 12 luni din decembrie 2018 până în decembrie 2019 prețurile au crescut cu 7,5%.

Cauzele și consecințele inflației?

Din punct de vedere a teoriei economice inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, atât interni cât și externi:

Creșterea cererii agregate (majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.);
Creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului);
Reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).

Inflația poate fi considerată ca fenomen negativ sau pozitiv în dependență de profilul individual. Indivizii care dețin active tangibile, ex. imobil sau materie primă, se vor bucura de o inflație moderată deoarece prețul la ele va crește. Pe de altă parte indivizii care țin bani în numerar și nu au investit, vor pierde din puterea de cumpărare din cauza inflației. În condiții perfecte exista un nivel optim al inflației care stimulează procesul de investiții astfel contribuind la o creștere economica continuă.

Banca Națională a Moldovei (BNM) este autoritatea care are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Asta nu prevede stabilirea prețurilor la toate bunurile și serviciile din economia națională, ci crearea condițiilor ca prețurile să nu crească
peste un nivel predeterminat într-un orizont de timp mediu. Astfel BNM țintește inflația la nivelul de 5.0% anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creșterea de durată a economiei naționale. Realizarea acestui obiectiv are loc prin promovarea politicii monetare utilizând instrumentele monetare cum ar fi: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale,
rezerve obligatorii și facilități permanente. Periodic, BNM informează despre deciziile pe care le ia în privința inflației.

Cum putem măsura inflația?

Inflația poate fi măsurată utilizând mai mulți indicatori ceea ce îngreunează percepția fenomenului inflației de publicul larg. În majoritatea țărilor, inclusiv în Republica Moldova inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

IPC măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii, cărora este atribuită o pondere specifică: produsele alimentare – 39,4%, mărfurile nealimentare – 35,3%, servicii – 25,3%. Lunar Biroul Național de Statistică prezintă date referitor la dinamica inflației. În același timp este prezentată și contribuția prețurilor a fiecărui set de bunuri și servicii la dinamica inflației. În conformitate cu metodologia de calcul al IPC, anual pot fi introduse modificări la coeficienții de ponderare a setul de bunuri si servicii, cu scopul de reprezentativitate.

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic care prezintă ce este inflația și cum poate fi măsurată.

#IPC #rata anuala a inflatiei #infografic #putere de cumpărare #preturi #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.