Înghețarea activelor rusești: Vila din Biarritz aparținând fostului ginere al lui Putin, pe listă

O vilă din Biarritz aparținând fostului ginere al președintelui rus Vladimir Putin a fost plasată pe lista proprietăților „înghețate” de Bercy, deoarece aparține unor personalități sancționate de Uniunea Europeană pentru apropierea lor de guvernul rus, potrivit AFP.

La jumătatea lunii martie, trei bărbați care au pătruns în vila din Alta Mira aparținând lui Kirill Chamalov și au desfășurat steagul ucrainean au fost chemați în instanță după ce au fost reținuți de poliție din cauza acestei „violări de domiciliu”.

Vila se află acum pe lista, actualizată periodic de Ministerul Economiei și Finanțelor, a proprietăților aparținând celor peste 500 de persoane și entități supuse sancțiunilor UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina și înghețate pentru a împiedica vânzarea lor.

Proprietarul său, Kirill Shamalov, este prezentat în presa internațională ca fiind fostul ginere al președintelui rus după căsătoria sa cu Ecaterina Tihonova, fiica mai mică a lui Putin.

Potrivit unei surse apropiate cazului, printre cei trei bărbați care au intrat în vilă se numără activistul local rus Pierre Haffner, cunoscut și sub numele de „vesta galbenă”, și un bărbat care s-a identificat ca fiind un opozant al regimului lui Vladimir Putin.
Într-o înregistrare video pe care activistul local a postat-o pe YouTube, unul dintre cei doi bărbați este văzut plimbându-se în jurul uriașului conac de pe faleză, construit în timpul lui Napoleon al III-lea și cu o priveliște uluitoare asupra oceanului.

„Această casă a fost cumpărată cu bani furați de Putin, de mafia sa, de la poporul rus și de la oamenii oprimați de Rusia lui Putin”, a spus el în comentarii.

Într-o altă înregistrare video, postată tot pe YouTube, cel de-al doilea bărbat implicat flutura steagul ucrainean pe una dintre cele două terase ale vilei, filmul purtând subtitrări precum „victorie la Biarritz. Cucerirea palatului lui Putin”.

La sfârșitul lunii februarie, exteriorul Vilei Suzanna, o vilă Art Deco construită tot pe malul oceanului în Anglet, lângă Biarritz, deținută de o societate imobiliară necomercială pe numele fostei soții a președintelui rus, Liudmila, și al soțului acesteia, omul de afaceri rus Arthur Ocheretni, a fost vandalizată.

#Ginere #vilă #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.