Injecție record în economia mondială din parte FMI: Câți bani revin Moldovei, pentru redresarea economică

Fondului Monetar Internațional a aprobat cea mai mare injecție de resurse din istorie, 650 de miliarde de dolari menite să ajute țările să facă față creșterii datoriilor și consecințelor pandemiei COVID-19.

Crearea activelor de rezervă – cunoscute sub numele de drepturi speciale de tragere – este prima de la cele 250 de miliarde de dolari emise chiar după criza financiară mondială din 2009.

Directorul general Kristalina Georgieva facturează decizia FMI drept „un vaccin pentru lume” care va contribui la creșterea stabilității economice globale. Alocarea va intra în vigoare pe 23 august, a declarat FMI, citează Realitatea.md.

„Alocarea va aduce beneficii tuturor membrilor, va răspunde nevoii globale pe termen lung de rezerve, va crește încrederea și va favoriza reziliență și stabilitatea economiei globale”, a spus Georgieva. „Va ajuta în special cele mai vulnerabile țări care se luptă să facă față impactului crizei COVID-19”.

Rezervele sunt alocate tuturor celor 190 de membri ai FMI proporțional cu cota lor, iar aproximativ 70% vor merge către grupul celor mai mari 20 de economii, cu doar 3% pentru țările cu venituri mici.

În ansamblu, 58% din noile resurse financiare se îndreaptă către economiile avansate, cu 42% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare. Deci, din cei 650 de miliarde de dolari, aproximativ 21 de miliarde de dolari se îndreaptă către țările cu venituri reduse și 212 miliarde de dolari către alte piețe emergente și țări în curs de dezvoltare, fără a lua în calcul China, potrivit calculelor Departamentului Trezoreriei SUA.

Realocarea va fi crucială pentru a ajuta țările din Africa, pentru care doar emisiile de DST sunt alocate în jur de 33 de miliarde de dolari. Franța s-a angajat să realoceze o parte din DST-urile sale pentru țările de pe continent.

„Țările în curs de dezvoltare au nevoie de mai mult ajutor pentru a trece dincolo de criză”, a declarat Eric LeCompte, directorul executiv al Jubilee USA Network. „Țările bogate primesc majoritatea acestor rezerve de urgență și trebuie să le doneze țărilor în curs de dezvoltare”.

Potrivit informațiilor, Moldova ar urma să primească 234 milioane de dolari, scrie Mold-Street.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.