Inspectoratul pentru Protecția Mediului rămâne fără șef. Bulmaga: „Nu mă regăsesc în garnitura ministrului”

Ion Bulmaga a anunțat astăzi, printr-o postare pe rețelele de socializare, că va fi eliberat din funcția de director al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), în urma discuției cu actualul ministru al Mediului, Gheorghe Hajder. Demisia va fi efectivă din 26 noiembrie 2025.

„În urma discuției cu Ministrul Mediului mi s-a spus direct că nu mă regăsesc în garnitura de echipă a dânsului”, a declarat Bulmaga în mesajul său. (…) Atunci când am fost desemnat câștigător al concursului pentru funcția de șef al IPM, din start am spus că activitatea mea se va axa pe 3 direcții cum sunt toleranță zero față de corupție și protectionism, creșterea imaginii și a încrederii societății civile în instituție și dotarea acesteia în scopul eficientizării activității acestea. Consider că obiectivele stabilite au fost atinse cu succes, pentru mine cel mai importantă fiind aprecierea cetățenilor”, a precizat oficialul.

Bulmaga a amintit că, sub mandatul său, IPM a fost dotat cu 34 de automobile, 100 de laptop-uri, 15 drone cu termoviziune, body-camere, tablete și o barcă modernă, echipamentele fiind cele mai recente după cele din 2016.

În postare, șeful IPM a mulțumit echipei sale, miniștrilor cu care a colaborat și familiei, în special soției, pentru susținere și răbdare. „Schimbarea se face din teritoriu, nu din fotoliu și cabinete! Colegi, sunteți cei mai buni! Doamne ajută tuturor!”, a scris el.

Ion Bulmaga a fost numit director al IPM în iunie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ion bulmaga #demisie la ipm #inspectoratul pentru protectia mediului #ministerul mediului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.