Cine trăiește din sudoarea țăranului? 10 firme controlează aproape tot exportul de cereale

14 Iul. 2025, 09:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Iul. 2025, 09:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În iunie 2025, Republica Moldova a exportat peste 69.000 de tone de produse agroalimentare, în valoare totală de aproape 618 milioane de lei, potrivit unei analizea economistului Iurie Rija. Datele confirmă rolul agriculturii în economia națională, dar evidențiază în același timp dependența accentuată de exportul de materie primă.

Zerourile domină în volum și valoare

Grupa principală de export a fost formată din cereale și culturi oleaginoase neprocesate, cu o cotă de 87% din volumul total (60.296 tone) și 75% din valoarea totală (465 milioane lei). În frunte se află semințele de floarea-soarelui, care au generat 316 milioane lei (68% din valoarea exportului de cereale și oleaginoase) dintr-un volum de 31.687 tone. Alte produse-cheie au fost grâul (15.192 tone, 62 milioane lei), porumbul (7.314 tone, 29,5 milioane lei) și semințele de rapiță (4.962 tone, 46 milioane lei).

România, Serbia și Turcia – principalii parteneri pentru floarea-soarelui

România a fost cel mai mare importator de semințe de floarea-soarelui (31% din volumul exportat), urmată de Serbia (23%) și Turcia (13%). De remarcat că Olanda și Grecia, deși au importat volume mai mici, au plătit prețuri mai mari per tonă – peste 10.000 lei – ceea ce indică posibile piețe premium. Un segment aparte – 10% din volumul total – a ajuns în „alte țări”, la prețuri medii de peste 15.000 lei/tonă.

Exportatori dominanți: concentrare în mâinile câtorva companii

Exportul de semințe de floarea-soarelui este dominat de OROM-IMEXPO SRL (24% din volum), AGROFLORIS-NORD SRL (23%) și TANLEO SRL (12%). Interesant este și cazul UNICAPS SRL, care, deși a exportat doar 4% din cantitate, a obținut o valoare ridicată (22,6 milioane lei) datorită unui preț mediu de 17.334 lei/tonă – semn că produsul său s-a adresat unor piețe de calitate superioară.

Exporturile de grâu și porumb: orientare către Orientul Mijlociu și UE

Grâul moldovenesc a ajuns în special în Liban (36%), Italia, Grecia și România, cu prețuri în jurul valorii de 4.000 lei/tonă. Companiile RUSAGRO-PRIM și CRIST-VALG SRL au acaparat 80% din exporturi. În cazul porumbului, cei mai mari cumpărători au fost România și Italia, iar liderul exportator a fost DEMIR AGRO SRL.

Rapița – un produs valoros, dar cu piață concentrată

Rapița a fost exportată aproape exclusiv în România (73%) și Bulgaria (27%), cu o medie de peste 9.200 lei/tonă. RUSAGRO-PRIM SRL, AGRO-NOVA PRIM și VADALEX GRAINS sunt principalii actori din acest segment.

Uleiurile vegetale și derivatele – mai puțin volum, mai multă valoare

Cu un volum de doar 3.860 tone, dar o valoare de peste 63 milioane lei, categoria uleiurilor și produselor derivate ocupă locul al doilea în exportul agroalimentar moldovenesc. Aproape 75% din volum a fost reprezentat de produse necomestibile din grăsimi și uleiuri – exportate preponderent în Turcia prin intermediul companiei ICS TRANS BULK LOGISTICS.

Uleiul de floarea-soarelui, cu o medie de 24 lei/litru, și cel de soia (20 lei/litru) au avut o contribuție semnificativă în venituri. România, Olanda și Bulgaria sunt cei mai mari importatori ai acestor produse. Prețul cel mai mare a fost plătit de Olanda – 32 lei/litru.

Produsele procesate – mici în volum, dar strategice pentru viitor

Deși au reprezentat doar 1.867 tone (3% din total), produsele procesate – precum melasa, amidonul și cerealele prelucrate – au contribuit cu 11,5 milioane lei la exporturi. Amidonul, integral exportat în Cehia, a generat cea mai mare valoare (52% din totalul categoriei), iar cerealele procesate au fost exportate în peste 10 țări, inclusiv SUA, Israel și Australia, la prețuri între 13 și 23 lei/kg.

Concluzie: dependență de materie primă, dar potențial uriaș în procesare

Analiza lui Iurie Rija scoate în evidență faptul că structura actuală a exportului agroalimentar este puternic axată pe materii prime – ceea ce expune economia la riscurile fluctuațiilor pieței internaționale. Cu toate acestea, produsele cu valoare adăugată mare – uleiurile comestibile, amidonul, cerealele prelucrate – demonstrează clar potențialul pentru dezvoltarea industriei de procesare în Republica Moldova.

Pentru a reduce dependența de exportul de materii prime, Rija recomandă investiții în procesare, diversificarea piețelor și sprijinirea companiilor cu produse de nișă și prețuri premium. Aceste măsuri ar putea transforma agricultura moldovenească dintr-un furnizor de materie brută într-un jucător competitiv pe piețele de produse agroalimentare procesate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.