Insula care s-a transformat dintr-o zonă agricolă într-una dintre cele mai frumoase destinații turistice din Grecia

Lemnos este o insulă situată în partea de nord a Mării Egee. Din punct de vedere administrativ aparține prefecturii Lesbos, având o suprafață de 477 km². Multă vreme, Lemnos a fost un loc dedicat exclusiv agriculurii, fiind cutreierat doar de localnici. Odată ce antreprenorii au început a investi potențialul turistic al insulei a crescut. Unul dintre antreprenori care a „băgat” banii aici este Stelios Mantzaris, proprietarul hotelurilor Varos Village și Varos Village Boutigue, dar și președintele hotelierilor din Lemnos.

Antreprenorul a investit aproximativ 16 milioane de euro din fonduri proprii pentru a readuce la viață satul Varos, un sat care nu exista din punct de vedere turistic în urmă cu mai bine de 10 ani. Chiar dacă a reanimat localitatea, tradiția și arhitectura locului au fost păstrate.

Pentru a reînvia acest sat, Stelios Mantzaris a folosit un concept pornit în Italia în anii ’80, care se numește “albergo diffuso” – hotel dispersat. Este un tip de hotel care nu se află într-un singur loc, ci în diferite clădiri istorice dintr-o comunitate mică, care sunt renovate și construite păstrând arhitectură inițială. Astfel, Stelios a transformat vechea maternitate a satului, casa doctorului din localitate sau hambarele locului în hotelul dispersat Varos Village Hotel & Residences. Iar pentru această idee, Varos Village a primit 14 premii din partea industriei ospitalității din Grecia, ultimul și cel mai important fiind pentru sustenabilitate.

Odată cu investiția lui Stelios, Lemnos și Varos au devenit din ce în ce mai vizitate, lucru care a determinat și alți antreprenori – hotelieri, dar nu numai – să se dezvolte în zonă.

Un astfel de business este crama Estate Chatzigeorgiou, care produce vinuri premiate în toată lumea. La fel ca și Stelios Mantzaris, Petros Chatzigeorgiou trăia în Atena, unde avea propria afacere. Dar o vizită pe insula Lemnos, de unde provenea familia sa, l-a inspirat să înceapă aici producția de vin. Viziunea sa a fost lansarea rafinatului soi local, Muscat din Alexandria pe piețele interne și internaționale. În prezent, el este proprietarul unei crame moderne, producătoare de vinuri recunoscute în toată Grecia și nu numai.

Un alt business dezvoltat în ultimii ani în Lemnos este glampingul Surf Club Keros. Iubitorii sporturilor pe apă (windsurfing, kitesurfing) pot beneficia aici de o vacanță în mijlocul naturii, având la dispoziție toate facilitățile unei cazări într-un hotel de 4 sau 5 stele. Prețul pentru o noapte de cazare în glampingul Keros este cuprins între 130-170 de euro/noapte pentru un cort de 4 persoane și începe de la 35 de euro pe noapte pentru unul de 2 persoane.

De ce să vizitezi Lemnos?

Lemnos are plaje lungi cu nisip fin, golfuri adăpostite, peisaje cu roci vulcanice sau sate tradiționale cu case de piatră.

Ruinele Hefistiei sunt ceea ce a rămas dintr-un oraș antic care a înflorit în timpul secolelor al V-lea și al IV-lea î.Hr. Zeul Hephaistos a fost protectorul acestui oraș, care i-a fost închinat. Ruinele teatrului de aici reprezintă un obiectiv turistic pe care nu trebuie să îl ratați într-o vacanță în Lemnos.

Potrivit localnicilor, în Lemnos sunt peste 140 de plaje, unele mai bine amenajate, altele mai sălbatice, însă majoritatea cu nisip foarte fin. Printre cele mai frumoase plaje ale insulei Lemnos:

Plaja Keros – recunoscută în rândul celor pasionați de windsurfing și alte sporturi nautice;
Plaja Thanos – aici gășiți nisip fin și apă foarte curată, un loc ideal pentru familii;
Plaja Havouli – nisip fin, apă turcoaz și beach bar;
Plaja Gomati – plajă sălbatică, căutată de iubitorii de sporturi nautice;
Plaja Fanaraki – populară în rânduș tinerilor;
Plaja Artemida – plajă sălbatică;
Plaja Neftina – plajă sălbatică;
Plaja Saravari – perfectă pentru cei veniți cu cortul sau cu rulota;
Plajele din Myrina.

Satele insulei sunt adevărate opere de artă din piatră. Astfel, indiferent unde te vei opri vei descoperi bijuterii arhitecturale din piatră, cu finisaje uimitoare și reliefuri decorative

Sursa: WallStreet.ro

#lemnos #vacanta #insula #Investiții #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.