Întâlnire de gradul de zero la președinție în problema crizei energetice! Soluții tot zero

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice pe fundalul deficitului de curent, dar și reducerii livrărilor de gaz de la Gazprom. În seara zilei de ieri, 24 octombrie, a avut loc ședința Consiliului suprem de securitate în problema crizei energetice, însă fără soluții.

„Republica Moldova se confruntă, în această perioadă, cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa și felul în care vom trece de iarna care vine depinde de noi toți”, a declarat Președinta Maia Sandu în debutul ședinței Consiliului Suprem de Securitate (CSS), convocat luni seară pentru a discuta despre amenințările curente la adresa securității energetice”, se arată în comunicatul președinției.

Membrii CSS au analizat situația creată în sectorul energetic al țării unde, din 24 octombrie 2022, se înregistrează un deficit de energie electrică. Aceasta vine după sistarea vânzării de curent electric de către Ucraina, în urma distrugerilor semnificative ale sistemului electroenergetic al acestei țări de către Rusia.

„Reprezentanții instituțiilor responsabile de domeniul energetic, dar și cele de securitate, au oferit informații despre situația de pe piața de energie și au descris diverse scenarii de evoluție a lucrurilor, inclusiv riscul ca „Gazprom” să reducă și mai mult sau să stopeze definitiv livrarea de gaze naturale către Republica Moldova. La fel, au fost analizate alternativele de asigurare cu electricitate a populației și a economiei, dar și măsurile ce se impun pentru a reduce impactul crizei energetice. Deficitul de energie electrică poate fi compensat prin achiziții pe alte piețe, dar la prețuri mai mari”, se mai arată în mesajul președinției.

Președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului să vină cu un set de acțiuni, obligatorii pentru toate instituțiile publice, de monitorizare continuă și de reducere a consumului de energie electrică. La fel, Guvernul va estima impactul creșterii prețurilor la energie electrică asupra populației și a mediului de afaceri, și va propune măsuri de diminuare a lui. În mod special, este vorba de impactul asupra păturilor vulnerabile ale societății, dar și asupra întreprinderilor, a căror competitivitate este afectată de creșterea prețurilor la factorii de producere.

Guvernul și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vor intensifica comunicarea cu cetățenii și mediul de afaceri cu privire la necesitatea și metodele de reducere a consumului de energie. De asemenea, Agenția Națională de Reglementare în Energetică va revizui reglementările privind investițiile private în sursele alternative de energie electrică.

#Energie #sedinta #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.