Interconectarea Moldovei cu România intră într-o nouă etapă. La ce nivel a ajuns proiectul

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie #interconexiune #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un magazin alimentar modern, ale cărui rafturi sunt pline cu de toate, de la paste la vin, ocupă în centrul Havanei un loc unde cândva a fost o florărie de stat. Tavanul şi pereţii sunt reparaţi şi revopsiţi. O fostă fabrică de sticlă care a aparţinut statului dintr-o suburbie din Havana găzduieşte acum un showroom pentru o afacere privată care vinde mobilier cubanez.

Şi în portul capitalei motostivuitoarele descarcă cu grijă ouă americane dintr-un container frigorific. Ouăle sunt destinate unui supermarket privat online care, la fel ca Amazon Fresh, oferă livrare la domiciliu.
Aceste afaceri sunt parte a unei explozii de mii de businessuri private care s-au deschis în ultimii ani în toată Cuba, o schimbare remarcabilă într-o ţară în care astfel de întreprinderi nu au fost permise şi în care Fidel Castro a urcat la putere conducând o revoluţie comunistă cu hotărârea de a elimina noţiunile capitaliste precum proprietatea privată.

Dar Cuba de astăzi se confruntă cu cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii, cauzată de ineficienţa guvernamentală şi de un embargo economic de zeci de ani impus de SUA. Acestea au dus la prăbuşirea producţiei interne, la creşterea inflaţiei, la întreruperi constante de curent şi la penurii de combustibil, de carne şi de alte bunuri şi servicii normale în alte ţări.