Republica Moldova, în topul preferințelor businessmenilor români. Investiții de 4,5 mld. euro în afara granițelor

20 Mai 2024, 08:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
20 Mai 2024, 08:07 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Nivelul investiţiilor româneşti în afara graniţelor ţării a ajuns la aproape 4,5 miliarde de euro în 2023. Faţă de acum zece ani, suma a crescut de şapte ori. Suma de 4,5 miliarde de euro cuprinde atât soldul ISD al persoanelor juridice cât şi al persoanelor fizice. Polonezii investesc peste 28 miliarde de euro în afara graniţelor propriei ţări, iar maghiarii peste 37 mld. euro. Care sunt companiile care s-au dus pe pieţele externe.
În ultimii zece ani, românii au prins curaj şi au investit în afara ţării, in­trând cu businessurile create în România în ţări din Europa, mai ales. Dacă în 2013, nivelul investiţiilor directe în străinătate ale românilor (cetăţeni şi companii) era de 616 milioane de euro, în 2022 cifra a sărit de 4,4 miliarde de euro, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), la solicitarea ZF.

Creşterea de şapte ori, văzută în com­pa­ra­ţie pe un deceniu, poate arăta apetitul mai mare al antreprenorilor locali spre a-şi pune la încercare afacerile şi pe alte pieţe. Privind însă la „capra vecinului“, Polonia are 28 mld. euro investiţi peste graniţe, Ungaria a trecut de 37 mld. euro, iar cehii au 52 mld. euro plasaţi în afara teritoriului propriu.
Destinaţiile banilor româneşti au fost în majoritate pe „bătrânul continent“. Astfel, cei mai mulţi bani au mers în ţări precum Olanda, Cipru, Republica Moldova, Bulgaria sau Italia.

De unde vine potenţialul?
Pentru businessurile româneşti care ajung să fie lideri de piaţă sau în clasamentul celor mai mari jucători din domeniile în care activează, pasul următor poate fi peste hotare.

„După ce ajungi campion naţional este firesc să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implentăm acum, este calea pe care am ales să mergem“, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast Group, în cadrul conferinţei ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

Producătorul de materiale de construcţii TeraPlast a cumpărat o fabrică în faliment din Serbia, investiţia din ţara vecină fiind de 11 mil. euro, din care achiziţia propriu-zisă s-a ridicat la 4,5 mil. euro, din datele anterioare.

Până să ajungă în Serbia, compania a mai avut o tentativă de a se extinde în afara graniţelor, în 2015, când a tatonat piaţa din Republica Moldova prin intermediul unei subsidiare. Contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, dar finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa 1,8 milioane euro.

La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distri­buţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.
„România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face“, spune Tiberiu Moisă, directorul general adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania, în conferinţa ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

Totuşi, extinderea pe pieţele externe ră­mâne o provocare structurală pentru firmele româneşti, a mai spus Tiberiu Moisă.
Nu multe companii au reuşit să facă pasul în afara ţării, una dintre principalele provocări este de a înţelege piaţa, cum funcţionează şi cum diferă consumatorii de cei din România.
Dezvoltarea în afara ţării este luată în calcul de tot mai multe companii, însă paşi concreţi în această direcţie au făcut doar câteva businessuri, din categoria celor mari, dar şi din pătura de mijloc a antrepre­noriatului.
Domeniul IT este cel mai bine repre­zentat ca ambasador al businessului româ­nesc peste hotare, fiind industria care a avut cea mai spectaculoasă creştere la nivel local. Totuşi, România a exportat şi branduri de bijuterii, medicale, de curierat.

Pentru Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, este natural ca liderii indus­triilor să ţintească alte pieţe.

„Este natural ca liderul de piaţă din Ro­mâ­nia să iasă în afara graniţelor. România are cel mai mare PIB din Balcani şi mai mare decât oricare două ţări vecine împreu­nă, e natural ca, atât acţionarii de pe Bursă, cât şi finanţatorii să vadă o astfel de dez­voltare ca naturală“, a spus Mihai Marcu.

În 2019, MedLife anunţa primul pas în afara României, la vecinii din Ungaria, prin achiziţia unei clinici în Budapesta. Preşedin­tele operatorului medical crede însă că nu brandul este important, strategia sa fiind de a se adapta la particularităţile pieţei. Pe lista sa de extindere se mai află şi alte ţări din regiune, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

„Cu siguranţă, România este cea mai dezvoltată şi prietenoasă piaţă din regiune, începe să aibă o Bursă puternică şi un sistem bancar aşezat şi nu va întârzia să exporte capital şi know how în regiune“, a completat Mihai Marcu.

FAN Courier

Felix Pătrăşcanu, Adrian şi Neculai Mihai au pornit în 1998 o mică afacere într-un apartament din Bucureşti de curierat, livrând colete şi plicuri cu o Dacie 1300. Astăzi, cei trei sunt fondatorii liderului pieţei de curierat, FAN Courier, o companie recent intrată în clubul miliardarilor în lei. Compania are o flotă de peste 5.000 de vehicule şi venituri de peste 1,2 miliarde lei.
Compania a făcut pasul în afara ţării, mergând în Republica Moldova în noiembrie 2021. Cu toate că războiul a afectat activitatea companiei în ţara vecină, FAN Courier şi-a propus să ajungă liderul pieţei de curierat din Republica Moldova. Antreprenorii nu au în plan să îşi extindă activitatea şi pe alte pieţe, însă vor să dezvolte segmentul de trimiteri cross-border, adică să le ofere companiilor din România serviciul de transport pentru livrările în afara ţării.

„Ne-am dus pe pieţele din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia şi vom continua să ne dezvoltăm pe zona respectivă. Ne dorim în continuare să ajutăm firmele din România să poată să iasă şi pe pieţele din afară“, spunea Adrian Mihai, CEO şi cofondator al FAN Courier, la finalul anului trecut.

TeraPlast

Prima tentativă a companiei de a se extinde în afara graniţelor a fost în 2015, când a deschis o subsidiară în Republica Moldova, dar contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, motiv pentru care a renunţat la biroul de acolo. Doi ani mai târziu, compania a achiziţionat o fabrică în Serbia, pe care ulterior a vândut-o.
La finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa 1,8 milioane euro.

La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distribuţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.
Compania are în plan să se extindă tot mai mult în afara ţării, fiind una din strategiile de dezvoltare ale businessului.

AROBS

Voicu Oprean a înfiinţat AROBS în 1998, o companie de software care astăzi este una dintre cele mai cunoscute din piaţă şi listată la Bursa de Valori de la Bucureşti. Scopul iniţial pe care l-a a avut Voicu Oprean atunci când a înfiinţat compania a fost acela de a-i păstra în ţară pe cei care ar fi vrut să plece în afară. Astăzi, compania are 1.300 de angajaţi în mai multe oraşe din România, dar şi în afara ţării.

AROBS are birouri în Polonia, Ungaria, Germania şi SUA. Extinderea companiei a fost făcută şi prin intermediul achiziţiilor, cumpărând zece companii, unele chiar din afara ţării. Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la circa 40 milioane de euro. AROBS a avut afaceri de 428 milioane lei anul trecut, iar următorul pas în dezvoltarea companiei este de a dubla cifra de afaceri. Obiectivul antreprenorului este de a ajunge unicorn, adică o companie a cărei evaluare depăşeşte 1 miliard euro. În prezent, AROBS are o capitalizare de 160 de milioane euro pe Bursă.

Amber Studio

Amber Studio, dezvoltator român de jocuri video, a fost deschis în urmă cu aproape un deceniu în Bucureşti, timp în care a reuşit să îşi dezvolte businessul atât pe plan local, cât şi în afara ţării. Studioul românesc de jocuri video are birouri în Bucureşti, Botoşani, Craiova, San Francisco, Los Angeles, Montreal, Guadalajara, Kiev, Manila şi Taipei. În toamna anului trecut, compania a anunţat extinderea activităţii în două noi ţări, anume Taiwan şi Filipine.

Compania a atras în urmă cu aproape doi ani o finanţare în valoare de 20 de milioane de dolari de la Emona Capital LLP, fond de investiţii din Londra, pentru dezvoltarea la nivel internaţional. Cu fondurile atrase, Amber Studio îşi propune să facă şi achiziţii de companii, care să îi permită o extindere şi mai mare pe plan internaţional. în cadrul grupului Amber lucrează peste 1.100 de specialişti, iar la nivel naţional, compania înfiinţată în urmă cu aproape un deceniu înregistrează un număr de aproximativ 650 de angajaţi. Amber a închis anul 2022 cu afaceri de 213 milioane lei, înregistrând o creştere de peste 52% faţă de nivelul din 2021.

Bitdefender

Bitdefender, producător global de soluţii de securitate informatică, este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă. Compania are în continuare cartierul general în Bucureşti, însă a reuşit să se extindă puternic la nivel global. Bitdefender are birouri în mai multe state din SUA, Canada, Regatul Unit, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Italia Cipru, Ţările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Austrlia, Singapore şi Indonezia. Compania s-a extins atât prin deschidere de birouri, cât şi prin achiziţii de companii din Olanda, Franţa şi Australia, iar cea mai recentă este cumpărarea companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore, tranzacţie care a avut loc în 2023.
Soluţiile Bitdefender sunt distribuite în 170 de ţări cu ajutorul a peste 20.000 de parteneri şi revânzători. Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de 1,458 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%. Familia Talpeş intenţionează să listeze Bitdefender pe Bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual.

UiPath

UiPath este cea mai mare firmă de software fondată în România, cu vânzări de peste 1 miliard de dolari, care a reuşit în zece ani să îşi crească afacerile de 1.000 de ori.

Businessul, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă în 2005 , a pornit într-un apartament din Bucureşti, însă astăzi UiPath este listată la New York Stock Exchange, unde a început tranzacţionarea în urmă cu trei ani. În 2015, compania a primit prima finanţare de 1,6 milioane de dolari, fonduri care i-au ajutat pe antreprenori să extindă businessul. În acelaşi an, UiPath s-a mutat din apartamentul unde a fost fondat businessul, urmând ca acele să fie momentul de creştere accentuată a companiei.

Astăzi, compania cu ADN românesc numără 49 de birouri în SUA, Europa, Asia şi Emiratele Unite Arabe. Firma are peste 10.000 de clienţi la nivel mondial, centre de dezvoltare software şi de vânzări în toată lumea, mulţi dintre clienţi fiind companii din Top Fortune 500. UiPath este prima companie fondată în România care a ajuns la acest nivel.

AD Auto Total

În urmă cu 30 de ani, în 1994, apărea pe piaţă AD Auto Total, care acoperea nevoia din piaţă de distribuţie de piese auto. Ideea a fost a antreprenorului Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autohton. După terminarea facultăţii, el s-a ocupat de diferite afaceri, printre care şi vânzarea maşinilor, iar businessul de distribuţie a pieselor auto l-a început dintr-o întâmplare.

Astăzi, firma are două depozite centrale, un hub şi două filiale în Bucureşti, cărora li se adaugă 10 huburi regionale în cele mai mari oraşe, dar şi 73 de filiale în ţară. De asemenea, businessul are prezenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale. Antreprenorul îşi doreşte să crească prezenţa businessului în Europa şi vizează Bulgaria pentru următorul punct pe hartă.

AD Auto Total nu este doar unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto, ci şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România după cifra de afaceri.
În 2022, ultimul an pentru care există date publice, AD Auto Total a avut venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 100 milioane lei.

Alexandrion

Alexandrion Group este un business fondat de Nawaf Salameh, un antreprenor român de origine siriană, cu o cifră de afaceri de peste 200 mil. euro la nivel global. Compania este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri şi are deja prezenţă în peste 60 de state. Grupul Alexandrion are peste 100 de firme, din care 30 în România, fiind o reţea globală extinsă, coordonată prin intermediul unor huburi de business deschise în SUA (care acoperă inclusiv Canada şi teritoriile din regiune), Brazilia (care deserveşte ţările din America Latină), Dubai – UAE (care acoperă India şi ţările din Africa şi Orientul Mijlociu), Regatul Unit al Marii Britanii. Iar cea mai recentă piaţă „cucerită“ este cea din Japonia, acolo unde grupul şi-a lansat oficial activitatea chiar în 2023. „Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume şi ştiu că îl voi realiza. Deja ne vindem produsele noastre în mai mult de 50 de ţări.“, spunea Nawaf Salameh la Tokio, dezvăluind planurile sale ambiţioase de extindere.

MedLife

MedLife este cea mai mare companie din sectorul sănătăţii private după cifra de afaceri, având un business integrat şi cu acoperire naţională. Pornind de la o clinică cu un cabinet în Bucureşti în 1996, la iniţiativa medicului Mihaela Cristescu, businessul şi-a făcut loc pe piaţă şi a început dezvoltarea, susţinută de copiii antreprenoarei – Mihai şi Nicolae Marcu. După listarea la Bursa de la Bucureşti în 2016, MedLife a prins avânt pentru a marca o altă premieră pentrru un jucător local din sănătate, şi anume ieşirea în afara graniţelor. În 2019, grupul medical românesc cumpăra grupul Rozsakert Medical Center din Budapesta, într-o tranzacţie de circa 4-5 milioane de euro.

„Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor“, spune astăzi Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife.

Teilor

Retailerul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, împrumuta în 1998, la momentul înfiinţării, numele străzii din Piteşti pe care a apărut primul magazin. Astăzi, brandul de bijuterii de lux acoperă cu prezenţă directă străzile din zeci de oraşe, în România, dar şi în străinătate. Pe lângă Polonia şi România, compania mai e prezentă pe alte trei pieţe din regiune, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Cehia. Din 75 de magazine Teilor în total,
20 sunt în străinătate. „Pentru mine, acum cea mai mare ambiţie este să duc brandul Teilor în afară, şi mai mult decât atât, să spun că este un brand românesc“, spunea recent Florin Enache. Teilor este unul dintre brandurile româneşti cu cea mai mare prezenţă la nivel extern, focusul fiind pe regiunea Europei Centrale şi de Est. Pe lista de obiective a antreprenorului care a pus bazele companiei se numără însă şi Dubai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Iul. 2024, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
14 Iul. 2024, 17:53 // Actual //  Lupu Eduard

Turcia intenţionează să se bazeze pe poziţia sa geografică şi pe acordul de uniune vamală cu Uniunea Europeană (UE) pentru a atrage investitorii chinezi care vor să aibă acces fără taxe vamale la pieţele europene, aşa cum tocmai a făcut-o recent cu producătorul auto BYD, informează cotidianul Hurriyet Daily News.

Luni, gigantul chinez a semnat un acord cu Ministerul Industriei şi Tehnologiei din Turcia, pentru a face investiţii în această ţară, o decizie care va extinde prezenţa companiei chineze în Europa.

Producătorul auto chinez ar urma să construiască o fabrică în Turcia, cu o capacitate de producţie de 150.000 de vehicule electrice şi hibride pe an, un Centru de mobilitate, de cercetare şi dezvoltare (R&D), valoarea totală a investiţiei fiind de un miliard de dolari. Producţia ar urma să demareze la finalul lui 2026, iar în Turcia vor fi create 5.000 de locuri de muncă directe.

Noua uzină va da BYD un acces mai uşor pe piaţa din UE, cu care Turcia are un acord de uniune vamală. Acest fapt este cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană a majorat tarifele vamale pentru importurile de automobile electrice chineze. Pe lângă tarifele vamale existente pentru vehiculele BYD, de 10%, UE a introdus săptămâna trecută tarifele vamale suplimentare de 17,4% pentru grupul chinez.

Turcia, aflată la răscrucea dintre Europe, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, este în negocieri şi cu alte firme din China, a anunţat săptămâna aceasta ministrul Industriei şi Tehnologiei, Mehmet Fatih Kacir.

„Vrem să transformăm Turcia într-un centru de producţie pentru viitoarea generaţie de vehicule”, a declarat Kacir pentru postul privat de televiziune Haberturk.

Ministrul a scos în evidenţă avantajele ţării, inclusiv calitatea de membru al uniunii vamale a UE şi acordurile comerciale cu 28 de ţări. „Producătorii chinezi vor acces rapid la pieţele internaţionale. Investiţiile în Turcia le ajută să-şi îndeplinească acest obiectiv”, a explicat oficialul de la Ankara.

Începând din anii ’70, Turcia a devenit unul dintre centrele de vârf ale industriei auto globale, marii producători auto, inclusiv Fiat şi Renault, deschizându-şi fabrici în această ţară, urmaţi de alţii ca Ford, Toyota şi Hyundai.

Uzina BYD din Turcia va permite producătorului chinez de vehicule electrice (EV) să eludeze tarifele vamale suplimentare introduse de UE şi să intre pe pieţele din Europa.

Conform noilor reglementări privind subvenţiile, BYD va fi scutit de noile tarife vamale suplimentare de 40% la importurile de autovehicule electrice impuse de Turcia, în încercarea de a încuraja investiţiile şi a proteja cota de piaţă a producătorilor interni. Companiile auto care investesc în ţară sunt exceptate de la aceste tarife.

Cel puţin alţi cinci producători auto din China iau în considerare deschiderea unor fabrici în Turcia, a anunţat agenţia de presă Anadolu.

De asemenea, compania turcă TOGG şi firma chineză Farasis au un parteneriat pentru a produce baterii EV în Turcia.

Ministrul Industriei anunţase că oficialii turci au avut, anul trecut, numeroase întâlniri cu şefi de firme importante din China.

În iunie, ministrul Afacerilor Externe, Hakan Fidan, a vizitat China, şi a încheiat un nou acord bilateral deal, şi a numit ţările „motoarele bogăţiei Asiei”.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a confirmat dorinţa sa de a se alătura Organizaţiei de cooperare de la Shanghai (din care fac parte China, Rusia şi Iranul), unde Turcia este doar un partener.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău