Cu 8 ani în urmă Ecaterina Lica a decis să renunțe la poziția de angajat și să lanseze propria afacerea în domeniul frumuseții. La 8 ani distanță clinica Doctor LICA se poate mândri cu rezultate deosebite. Într-un interviu pentru Bani.md, dna Ecaterina Lica a vorbit despre succesul obținut, dificultățile și concurența din domeniu, dar și cât de importantă este delegarea responsabilităților într-o afacere.
Primii pași în domeniul antreprenoriatului
Fiind pasionată de domeniul cosmetologiei estetice, imediat după absolvirea Universității de Medicină s-a angajat într-o clinică de dermatologie estetică, iar atunci când s-a ivit posibilitatea de a lansa propria afacere a profitat de această oportunitate.
„Când am lansat afacerea am înțeles că eu trebuie să fiu nu doar medic și să lucrez cu pacienții, dar am nevoie să gestionez afacerea, să mă gândesc la marketing, la promovare, să atrag clienții noi, să planific planific bugetul, să mă gândesc la dezvoltarea afacerii.”
Primul an de activitate nu a fost deloc ușor pentru fondatoarea clinicii și salonului Doctor Lica. Ea povestește că lucra fără zile de odihnă.
„Lucram foarte mult, primul an am lucrat, practic, fără zile de odihnă, doar 1 ianuarie, 8 martie și Paște au fost zile libere.”
Rezultatele muncii sale au început a fi mai vizibile după o perioadă de 2-3 ani de activitate. De asemenea, după 3 ani, timp în care a reușit să a pună clinica „pe roate” a început și activitatea de distribuție a echipamentului medical.
„Mereu compar o afacere cu un copil. Când copilul este mic, primul an, toată atenția se îndreaptă asupra lui, dar după trei ani, poți admira deja cum copilul se joacă. Așa a fost și în cazul meu cu afacerea.”
Delegarea responsabilităților
Delegarea responsabilităților este esențială pentru dezvoltarea unei afaceri, de această părere este și Ecaterina Lica, care, la rândul său, de asemenea, a întâmpinat dificultăți la acest capitol. Datorită unui curs organizat în cadrul programului „Femei în afaceri”, desfășurat cu suportul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a reușit să învețe mai multe despre domeniul business, inclusiv dezvoltarea unei afaceri și delegarea responsabilităților.
„La început îmi era greu cu delegarea activităților, dar mai târziu, când am înțeles că totuși nu reușesc să fac totul singură, am început să deleg.”
Chiar dacă, o afacere presupune mai multă implicare și muncă, Ecaterina Lica spune că nu s-ar mai întoarce niciodată la statutul de angajat. Fiind antreprenoare are putere de decizie, se poate dezvolta mai mult.
În viziunea fondatoarei clinicii Doctor LICA, un antreprenor trebuie să creadă în afacerea lansată, să fie responsabil, să știe a delega și mereu să fie gata de a descoperi noi orizonturi.
Cea mai bună investiție
Ecaterina Lica consideră că cea mai bună investiție pe care a făcut-o în toți acești 8 ani este investiția în brandul personal. De asemenea, ea consideră că identitatea vizuală și brandul sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea afacerii, întrucât oamenii, clienții percep o firmă/business și în dependență de imagine.
Concurența din domeniul frumuseții în Republica Moldova
Potrivit Ecaterinei Lica, în Republica Moldova domeniul frumuseții este destul de dezvoltat, întrucât atât femeile cât și bărbații au grijă de ei, le pasă de cum arată.
„Niciodată nu percep alți medici ca fiind concurenți, pentru mine ei sunt colegi. Noi lucrăm în stilul nostru, noi suntem unici.”
Mai mulți de fermieri din nordul și centrul Republicii Moldova au ajuns victimele uneia dintre cele mai elaborate scheme de insolvabilitate simulate din ultimii ani, având în centru gruparea de companii controlate, direct sau din umbră, de omul de afaceri Alexandr Tatarciuc, prezentat de agricultori drept „milionarul țepar din agricultură”.
Documentele examinate, declarațiile producătorilor și plângerile depuse la instituțiile statului conturează același mecanism: contracte fictive, cesiuni circulare, datorii inventate între companii afiliate și trecerea intenționată în insolvabilitate pentru a scăpa de achitarea obligațiilor către fermieri.
Potrivit datelor obținute de redacția BANI.MD și analizate, SRL Agrounire, companie prin care au fost operate cele mai multe tranzacții, a acumulat datorii uriașe în primele șase luni ale anului 2025, după care, în august, a depus cerere introductivă de insolvabilitate, în calitate de administrator fiind desemnat Dumitru Cucu, care la fel este implicat în diferite litigii legate de dosare de insolvabilitate. În paralel, Agrounire era controlată prin intermediul fondatorului unic SRL Agrika, iar în structura operațională apăreau repetat legături cu SRL Wetrade, companie renumită în piață ca distribuitor de inputuri agricole. În demersul depus de unii creditori la Serviciul Fiscal de Stat, se arată că, la momentul depunerii cererii de insolvabilitate, Agrounire declara datorii comerciale de peste 70 milioane lei, dar cifrele prezentate erau incorecte sau umflate artificial, ceea ce ridică suspiciuni de inducere în eroare a instanței.
Fermierii raportează pierderi masive. Doar Agrostoc are de recuperat 9,9 milioane de lei pentru floarea-soarelui livrată, iar Florplus Agro – 2,5 milioane lei, conform datelor confirmate public de companie. În aceeași situație, se află și alți fermieri care au livrat marfă către compania Agrounire.
În demersurile lor, creditorii atrag atenția asupra faptului că Agrounire și-a construit intenționat un volum uriaș de datorii fictive față de companii afiliate, în special față de SRL Wetrade, pentru a-și diminua artificial expunerea față de creditorii reali. Un exemplu ilustrativ este creanța Wetrade față de de Agrounire inclusă în lista creditorilor cu o sumă mai mare de 26 milioane lei, dar în instanță vine și se validează doar cu peste 200 mii lei. Anume această sumă de iure ar duce Agrounire în insolvabilitate, dar de fapt aceste datorii de peste 26 milioane lei nici nu există. Referitor la contractele de cesiune semnate între Agrounire și Wetrade, comunicăm că s-a depistat că Wetrade nu a primit acele peste 40 de milioane lei cesionate în decurs de 3 săptămâni pînă la depunerea cererii introductive, cele menționate confirmă că de fapt banii au fost transferați de la Agrounire la Wetrade cu mult timp înainte și pentru a astupa aceste găuri, s-au semnat în fugă aceste contracte de cesiune prin care s-au cesionat creanțe tot de la debitori insolvabili, care probabil nu se vor încasa niciodată, astfel prin această mișcare cu contractele de cesiune de peste 40 milioane lei, Agrounire a tranferat banii fermierilor către Wetrade.
Într-o declarație publică, deputata Ana Țurcan-Oboroc afirmă că „din 41 de milioane de lei datorii reale către fermieri, compania a încercat să scape printr-o simulare de insolvență, folosind creditori falși și contracte de cesiune inventate”. Deputata precizează că unele tranzacții interne, în special cele dintre Agrounire și Wetrade, sunt suspecte: deși se declarau datorii de 26 milioane de lei, în instanță Wetrade susține doar 200.000 lei, ceea ce indică un posibil caracter fictiv al creanțelor. În plus, există cesiuni semnate între companii afiliate în perioada în care Agrounire se pregătea deja să depună cererea de insolvabilitate – inclusiv un act de verificare a datoriilor între Agrounire și SESVANDERHAVE N.V./S.A., datat 18 august 2025, exact în perioada premergătoare procedurii.
Un alt set de documente relevă că Tatarciuc, prin compania Organic Land, a semnat în 2023 cesiuni de datorii în valoare de 3,7 milioane lei către Agrounire, deși debitorul cedat – CAP Plantserv Agro – era deja în insolvență, ceea ce ridică întrebări suplimentare asupra realității acestor creanțe. Fermierii susțin că astfel de operațiuni demonstrează caracterul intenționat al insolvabilității și tentativa de a dilua masa credală cu datorii false.
Deputatul Sergiu Stefanco afirmă că prin intermediul Agrounire, compania Wetrade „a deposedat mai mulți fermieri”, iar valoarea totală a pagubei depășesc zeci de milioane de lei. Acesta face apel la fermieri să nu mai elibereze marfa fără încasarea plății, în lipsa unor mecanisme legale de protecție a producătorilor agricoli.
Din documente reiese și o cronologie suspectă: notificarea către Serviciul Fiscal privind intenția de a declara insolvabilitatea a fost transmisă pe 12 august 2025, însă în zilele următoare, Agrounire a continuat să semneze contracte, să accepte cesiuni de datorii și să declare creanțe de zeci de milioane, consolidând artificial volumul obligațiilor. Plata taxei de stat pentru deschiderea procedurii a fost făcută tot pe 8 august, semn că decizia era planificată înainte de acumularea unor noi datorii.
Fermierii afectați acuză că schema este tipică: compania cumpără masiv marfă în sezonul agricol, acumulează datorii, direcționează activele către companii afiliate, umflă masa credală cu datorii fictive și apoi declară insolvabilitatea, lăsând producătorii fără nicio șansă reală de recuperare a banilor. Mulți dintre cei păgubiți afirmă că Tatarciuc a repetat această schemă prin mai multe firme. În cazul Agrounire, masa credală reală ar depăși 41 de milioane de lei – bani pe care fermierii îi consideră pierduți, în lipsa unei intervenții legislative.
În Parlament au început deja discuțiile despre modificarea legii insolvabilității, pentru a preveni astfel de fraude. Deputata Ana Țurcan-Oboroc afirmă că „este o crimă să sărăcești intenționat un fermier deja aflat în pragul falimentului”, anunțând elaborarea unor amendamente care să oprească schemele de insolvabilitate fictivă, să limiteze abuzurile administratorilor și să împiedice companiile afiliate să acapareze masa credală.
Până atunci, fermieri rămân fără bani, fără marfă – un nou episod dureros într-un sector agricol deja fragilizat de prețuri mici, costuri ridicate și lipsă de protecție juridică.
Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.
Redacția BANI.MD a adresat o serie de întrebări administrației companiei WE TRADE, controlată de omul de afaceri Alexandr Tatarciuc, privind relațiile comerciale și financiare cu SRL Agrounire, inclusiv diferențele dintre creanțele declarate și cele validate în instanță, contractele de cesiune semnate în perioada premergătoare declarării insolvabilității, precum și acuzațiile fermierilor și ale unor deputați referitoare la umflarea artificială a masei credale și direcționarea banilor proveniți din marfa agricolă livrată de producători.
Întrebările au fost expediate pe e-mail administrației WE TRADE, iar redacția va publica punctul de vedere al companiei imediat ce acesta va fi recepționat.
1.Cum explicați diferența majoră dintre creanța de peste 26 milioane de lei declarată inițial de Wetrade față de SRL Agrounire și suma de aproximativ 200.000 lei validată ulterior în instanță? Cine a calculat inițial această datorie și pe ce documente?
2.A primit efectiv Wetrade sumele de peste 40 de milioane de lei invocate în contractele de cesiune semnate cu Agrounire în perioada premergătoare declarării insolvabilității? Dacă da, când și prin ce instrumente financiare? Dacă nu, de ce aceste cesiuni au fost totuși semnate?
3.Care a fost rolul concret al Wetrade în relația comercială și financiară cu SRL Agrounire în anul 2025, inclusiv în contextul acumulării rapide a datoriilor și al pregătirii procedurii de insolvabilitate?
4.Ați cunoscut sau ați fost informați despre intenția Agrounire de a depune cerere de insolvabilitate în momentul semnării contractelor de cesiune și al acceptării creanțelor provenite de la debitori deja insolvabili?
5.De ce Wetrade a acceptat cesiuni de creanță provenite de la companii aflate deja în insolvență, care aveau șanse minime sau inexistente de recuperare a banilor?
6.Având în vedere structura de proprietate a grupului Wetrade și legătura directă cu Alexandr Tatarciuc, cum asigurați independența deciziilor comerciale și lipsa conflictelor de interese în relațiile cu firmele afiliate?
7.Ați inițiat sau intenționați să inițiați acțiuni interne sau externe de audit pentru a clarifica legalitatea tranzacțiilor cu Agrounire și impactul acestora asupra fermierilor afectați?
