Interviu BANI.MD// Ecaterina Lica despre domeniul beauty din Moldova. Mereu compar o afacere cu un copil

Cu 8 ani în urmă Ecaterina Lica a decis să renunțe la poziția de angajat și să lanseze propria afacerea în domeniul frumuseții. La 8 ani distanță clinica Doctor LICA se poate mândri cu rezultate deosebite. Într-un interviu pentru Bani.md, dna Ecaterina Lica a vorbit despre succesul obținut, dificultățile și concurența din domeniu, dar și cât de importantă este delegarea responsabilităților într-o afacere.

Primii pași în domeniul antreprenoriatului

Fiind pasionată de domeniul cosmetologiei estetice, imediat după absolvirea Universității de Medicină s-a angajat într-o clinică de dermatologie estetică, iar atunci când s-a ivit posibilitatea de a lansa propria afacere a profitat de această oportunitate.

„Când am lansat afacerea am înțeles că eu trebuie să fiu nu doar medic și să lucrez cu pacienții, dar am nevoie să gestionez afacerea, să mă gândesc la marketing, la promovare, să atrag clienții noi, să planific planific bugetul, să mă gândesc la dezvoltarea afacerii.”

Primul an de activitate nu a fost deloc ușor pentru fondatoarea clinicii și salonului Doctor Lica. Ea povestește că lucra fără zile de odihnă.

„Lucram foarte mult, primul an am lucrat, practic, fără zile de odihnă, doar 1 ianuarie, 8 martie și Paște au fost zile libere.”

Rezultatele muncii sale au început a fi mai vizibile după o perioadă de 2-3 ani de activitate. De asemenea, după 3 ani, timp în care a reușit să a pună clinica „pe roate” a început și activitatea de distribuție a echipamentului medical.

„Mereu compar o afacere cu un copil. Când copilul este mic, primul an, toată atenția se îndreaptă asupra lui, dar după trei ani, poți admira deja cum copilul se joacă. Așa a fost și în cazul meu cu afacerea.”

Delegarea responsabilităților

Delegarea responsabilităților este esențială pentru dezvoltarea unei afaceri, de această părere este și Ecaterina Lica, care, la rândul său, de asemenea, a întâmpinat dificultăți la acest capitol. Datorită unui curs organizat în cadrul programului „Femei în afaceri”, desfășurat cu suportul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a reușit să învețe mai multe despre domeniul business, inclusiv dezvoltarea unei afaceri și delegarea responsabilităților.

„La început îmi era greu cu delegarea activităților, dar mai târziu, când am înțeles că totuși nu reușesc să fac totul singură, am început să deleg.”

Chiar dacă, o afacere presupune mai multă implicare și muncă, Ecaterina Lica spune că nu s-ar mai întoarce niciodată la statutul de angajat. Fiind antreprenoare are putere de decizie, se poate dezvolta mai mult.

În viziunea fondatoarei clinicii Doctor LICA, un antreprenor trebuie să creadă în afacerea lansată, să fie responsabil, să știe a delega și mereu să fie gata de a descoperi noi orizonturi.

Cea mai bună investiție

Ecaterina Lica consideră că cea mai bună investiție pe care a făcut-o în toți acești 8 ani este investiția în brandul personal. De asemenea, ea consideră că identitatea vizuală și brandul sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea afacerii, întrucât oamenii, clienții percep o firmă/business și în dependență de imagine.

Concurența din domeniul frumuseții în Republica Moldova

Potrivit Ecaterinei Lica, în Republica Moldova domeniul frumuseții este destul de dezvoltat, întrucât atât femeile cât și bărbații au grijă de ei, le pasă de cum arată.

„Niciodată nu percep alți medici ca fiind concurenți, pentru mine ei sunt colegi. Noi lucrăm în stilul nostru, noi suntem unici.”

#domeniul frumusetii #interviu #afacere #Investiții #Antreprenor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.