Interzicerea mașinilor pe benzină și motorină provoacă nemulțumiri în UE. Mai multe state se opun

Planul de intezicere a producției de vehicule cu motoare pe benzină și motorină până în anul 2035, provoacă revoltă la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a aprobat proiectul de reglementare care încurajează producția de vehicule electrice în vederea reducerii la zero a emisiilor de dioxid de carbon. Începând cu anul 2035, autoritățile nu vor mai permite decât vânzarea autovehiculelor electrice noi.

Regulamentul adoptat de Parlamentul European care va duce, în final, la scoate din circulație mașinile cu propulsate de motoare cu benzină și motorină va intra în vigoare în anul 2035. Începând cu anul 2035, autoritățile nu vor mai permite decât vânzarea autovehiculelor electrice noi.

Măsura a provocat reacții în rândul statelor europene, care nu sunt de acord cu oprirea producției de vehicule cu ardere internă. Guvernul Italiei a condamnat planul Parlamentului European și avertizează că va bloca iniţiativa în Consiliul Uniunii Europene, unde este necesară unanimitate.

„Este o decizie nebunească, cu o serie de efecte negative, o decizie luată împotriva industriei şi a angajaţilor italieni şi europeni, cu avantaje totale pentru companiile şi interesele chineze. Este vorba de ideologie, de ignoranţă sau de rea-intenţie? Noi, sper că la nivelul întregului Guvern, vom încerca să ne opunem sau cel puţin să reuşim amânarea”, a declarat Matteo Salvini, vicepremier şi ministru al Infrastructurii şi Transporturilor, conform postului SkyTG24.

Parlamentul European a decis marţi, cu 340 de voturi pentru şi 279 împotrivă, că în Uniunea Europeană nu vor mai putea fi fabricate maşini dotate cu motoare pe ardere internă. Măsura intră în vigoare începând cu anul anul 2035.

Opoziția germană nu susține politica europeană

În decizia pe care a adoptat-o, Parlamentul European nu a ţinut cont nici de obiecţiile Germaniei. Oficialii de la Berlin au cerut includerea posibilităţii fabricării în continuare a motoarelor cu ardere internă pe bază de biocombustibili, carburanţi sintetici sau hidrogen.

Formaţiunea Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) se opune iniţiativei, iar eurodeputaţii săi au votat împotriva planului. De asemenea, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei care susţine guvernul cancelarului Olaf Scholz, nu este de acord cu iniţiativa.

„Doar în Germania lucrează 600.000 de oameni în industria motoarelor cu tehnologie de combustie internă, iar locurile lor de muncă sunt expuse riscurilor”, a afirmat politicianul Jens Gieseke (CDU).

El a avertizat asupra riscurilor pentru producţia de autovehicule în Germania şi în Europa, catalogând iniţiativa drept „absurd”, conform site-ului Tagesschau.de. Politicianul a avertizat că sunt promovate vehiculele electrice iar prima consecință va fi că producția de baterii electrice va fi mutată în Statele Unite sau Canada.

Germania acuză UE de politici împotriva autovehiculelor

Hubert Aiwanger, ministrul Economiei din landul Bavaria, a acuzat Parlamentul European şi Guvernul Olaf Scholz de „politici împotriva autovehiculelor”. În opinia sa, măsurile Uniunii Europene par să neglijeze acţiunile stricte în industria aeronautică sau maritimă.

„În realitate, interzicerea motoarelor cu ardere internă nu are obiectivul eliminării dioxidului de carbon din traficul auto. Ideologii sunt preocupaţi cu eliminarea maşinilor şi descurajarea mobilităţii individuale. Nu există altă explicaţie pentru faptul că motoarele ecologice cu ardere internă, propulsate cu biocombustibili sau carburanţi sintetici, sunt eliminate, iar hidrogenul este blocat de politicienii ecologişti şi de Guvernul federal. Cu toate acestea, maşinile pur electrice nu vor fi suficiente pentru a menţine peste 40 de milioane de autoturisme în circulaţie în Germania”, a avertizat Hubert Aiwanger.

Decizia adoptată de Parlamentul European are la bază o inițiativă legislativă a Comisiei Europene. Această măsură va trebui aprobată în aceeaşi formă și de Consiliul Uniunii Europene. Dacă nu va fi aprobată în aceeaşi formă, proiectul va trebui modificat.

#mașini #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.