Între Mona Lisa și Delaware! Cine este miliardarul rus care și-a pictat singur falimentul

05 Iul. 2025, 08:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2025, 08:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dmitri Rîbolovlev, fost acționar majoritar al combinatului „Uralkali” și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia, riscă să piardă până la o treime din averea acumulată în țară, după mai bine de un deceniu de investiții eșuate și procese costisitoare în Europa și Statele Unite. După ce a vândut în 2010 pachetul majoritar al „Uralkali” pentru aproximativ 6 miliarde de dolari, Rîbolovlev s-a stabilit în Monaco, unde a investit masiv în artă, startupuri din domeniul biotehnologiilor și alte active occidentale. Însă, aceste investiții s-au transformat într-un coșmar judiciar care durează de peste zece ani.

În 2014, Rîbolovlev a pierdut 600 de milioane de dolari în urma unui divorț răsunător. Un an mai târziu, a început o bătălie legală cu dealerul de artă elvețian Yves Bouvier și casa de licitații Sotheby’s, după ce a achiziționat de la Bouvier 38 de opere semnate de artiști precum Leonardo da Vinci, Gustav Klimt și René Magritte. Miliardarul susține că a plătit aproximativ 2 miliarde de dolari, dintre care 1 miliard în plus față de valoarea reală. În 2023, litigiul cu Bouvier s-a încheiat printr-un acord, iar în cazul Sotheby’s, Rîbolovlev a pierdut procesul. Între timp, acesta a fost vizat de mai multe acuzații penale – spălare de bani, înșelăciune, ascunderea activelor –, fiind chiar reținut pentru o zi în 2018. Abia la 3 martie 2025, instanța din Monaco a anulat toate acuzațiile, scrie The Moskow Times.

În prezent, Rîbolovlev este implicat într-un nou litigiu internațional. În iunie 2025, Curtea Insulelor Cayman a înregistrat o acțiune intentată de structurile financiare ale familiei sale împotriva fondului american Apple Tree Partners, specializat în investiții biomedicale. Miliardarul cere lichidarea fondului ATP Life Science Ventures, acuzând partenerul general – compania controlată de medicul american Seth Harrison – că încearcă să-i preia abuziv 50% din participație, evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit afirmațiilor sale, Rîbolovlev a investit în total 2,7 miliarde de dolari în acest fond, dintre care 800 de milioane începând cu anul 2022.

Conflictul a escaladat în mai 2024, când Apple Tree a dat în judecată structurile rusești în statul Delaware, cerând ca acestea să mai verse 500 de milioane de dolari în fond. Miliardarul a reacționat în instanța din Cayman, solicitând dizolvarea parteneriatului, pe fondul unor acuzații de cheltuieli abuzive – peste 1,3 milioane de dolari doar pentru zboruri în perioada 2023–2024 – și a presiunilor pentru a investi în proiecte considerate de el „fără perspectivă”. Reprezentanții fondului Apple Tree au declarat că, fără finanțarea lui Rîbolovlev, cele șapte startupuri biomedicale riscă să intre în colaps, iar 200 de cercetători americani își pot pierde locul de muncă.

Potrivit unor estimări financiare, în urma acestor eșecuri și dispute legale, Dmitri Rîbolovlev ar putea pierde peste 3 miliarde de dolari din avere, echivalentul a circa 30% din ceea ce acumulase în Rusia până în 2010. Verdictul în procesul de la tribunalul din Insulele Cayman este așteptat în prima jumătate a anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!