Invazia rusă a transformat visul nemților în coșmar. Renunță în a deveni centru energetic. Agricultura - prioritate

Invazia rusă a transformat visul în coşmar. Însă Berlinul vede în această situaţie o altă oportunitate: îşi întăreşte agricultura – acum o chestiune ce ţine de securitate şi vrea ca şi UE să facă acest lucru pentru creşterea independenţei de Rusia. Germania este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de alimente şi produse agricole din UE şi din lume. Venirea pestei porcine i-a mai redus din importanţă, scri Ziarul Financiar.

Ministrul german al agriculturii Cem Özdemir s-a alăturat Comisiei Europene pentru a descrie agricultura drept o problemă de securitate, scrie Euractiv. A face agricultura mai durabilă şi mai rezistentă este un pas important către o mai mare independenţă faţă de Rusia, le-a spus el parlamentarilor germani când a prezentat bugetul pentru agricultură şi alimentaţie în Bundestag.

Pe lângă bugetul obişnuit, 180 de milioane de euro vor merge direct „la ferme“, ca răspuns la consecinţele războiului din Ucraina asupra pieţei agricole. O treime din fonduri vor fi bani europeni, proveniţi în special din rezerva de criză cu care Comisia Europeană vrea să sprijine agricultura. Restul va fi finanţare prin bugetul suplimentar anunţat de guvern ca răspuns la criza din Ucraina.

Scopul pe termen mai lung este de a face agricultura mai rezistentă la criză, a subliniat Özdemir. „Politica alimentară şi agricolă este şi politică de securitate“, a spus ministrul agriculturii.

„Dacă vrem să devenim independenţi de Putin, trebuie să facem paşi consecvenţi către o agricultură durabilă, mai robustă în faţa crizelor“, a adăugat el. Când a prezentat planurile Comisiei de a proteja securitatea alimentară în faţa şocurilor războiului din Ucraina la începutul săptămânii trecute, comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat şi el poziţia din ce în ce mai strategică a politicii alimentare pentru UE. La începutul acestei luni, ministerul german al agriculturii a lansat primul pachet de măsuri de sprijinire a agriculturii, inclusiv utilizarea temporară a zonelor ecologice prioritare pentru producerea de plante furajere. Ministerul a criticat o propunere înaintată de CE, care permite utilizarea pesticidelor pe teren, considerând-o contraproductivă pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Proiectul de buget pe care Özdemir l-a prezentat deputaţilor include, de asemenea, majorarea finanţării pentru Strategia naţională pentru culturile proteice cu scopul de a creşte oferta de furaje produse la nivel regional. Ministerul doreşte, de asemenea, să investească în tehnologii digitale de precizie care să le permită fermierilor să aplice îngrăşăminte într-un mod mai eficient şi, astfel, să diminueze costurile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#nemți #Energie #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.