Republica Moldova este recunoscută pentru vinurile sale, care au cucerit numeroase premii internaționale de-a lungul anilor, devenind un simbol al identității naționale. Industria vinicolă moldovenească produce peste 130 de mărci de vin, divin și spumant și include peste 130 de întreprinderi mici care se ocupă de producerea vinului, aproximativ 70 de fabrici care îmbuteliază vinul, 7 fabrici de spumant și 5 fabrici care produc divin. Afectează această producție ecologia țării noastre? Cum se adaptează industria vinicolă la cerințele ecologice moderne și ce măsuri sunt luate pentru a reduce poluarea?
Urmărește investigația realizată de jurnaliștii Grupului de presă REALITATEA, Traian Stoianov, Lilia Burakovschi și Sergiu Scobioală, producătorul RLIVE TV, pentru a vedea ce spun specialiștii în probleme de mediu, autoritățile locale și reprezentanții companiilor vinicole despre provocările și soluțiile implementate pentru protejarea resurselor de apă.
Reprezentanții Combinatului Cricova spun că, pe lângă problema financiară, există și o problemă cu amplasarea stației de pretratare a apei. Ei nu sunt împotriva îndeplinirii Regulamentului 950 (privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale) și chiar au început dezvoltarea tehnică a unei astfel de stații, dar sunt siguri că există și alte opțiuni.
Ecologiștii prognozează că, în viitorul destul de apropiat, apa potabilă va deveni cea mai scumpă resursă de pe planeta Pământ. Republica Moldova nu este bogată în resurse de apă, iar atitudinea noastră iresponsabilă față de natură, consumul necontrolat, lipsa unei supravegheri adecvate din partea organelor responsabile – demonstrează destul de clar că problema calității apei potabile în țara noastră nu este încă o prioritate.
