INVESTIGAȚIE VIDEO: „Râurile vinului moldovenesc”. Cum se adaptează industria vinicolă la cerințele ecologice moderne?

Republica Moldova este recunoscută pentru vinurile sale, care au cucerit numeroase premii internaționale de-a lungul anilor, devenind un simbol al identității naționale. Industria vinicolă moldovenească produce peste 130 de mărci de vin, divin și spumant și include peste 130 de întreprinderi mici care se ocupă de producerea vinului, aproximativ 70 de fabrici care îmbuteliază vinul, 7 fabrici de spumant și 5 fabrici care produc divin. Afectează această producție ecologia țării noastre? Cum se adaptează industria vinicolă la cerințele ecologice moderne și ce măsuri sunt luate pentru a reduce poluarea?

Urmărește investigația realizată de jurnaliștii Grupului de presă REALITATEA, Traian Stoianov, Lilia Burakovschi și Sergiu Scobioală, producătorul RLIVE TV, pentru a vedea ce spun specialiștii în probleme de mediu, autoritățile locale și reprezentanții companiilor vinicole despre provocările și soluțiile implementate pentru protejarea resurselor de apă.

Reprezentanții Combinatului Cricova spun că, pe lângă problema financiară, există și o problemă cu amplasarea stației de pretratare a apei. Ei nu sunt împotriva îndeplinirii Regulamentului 950 (privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale) și chiar au început dezvoltarea tehnică a unei astfel de stații, dar sunt siguri că există și alte opțiuni.

Ecologiștii prognozează că, în viitorul destul de apropiat, apa potabilă va deveni cea mai scumpă resursă de pe planeta Pământ. Republica Moldova nu este bogată în resurse de apă, iar atitudinea noastră iresponsabilă față de natură, consumul necontrolat, lipsa unei supravegheri adecvate din partea organelor responsabile – demonstrează destul de clar că problema calității apei potabile în țara noastră nu este încă o prioritate.

#swedeninmoldova #EcoContact #MediuSănătos #CetățeniActivi #EcoActivism #JurnalismDeInvestigație #JurnalismComunitar #GreenJustice #JustițiaVerde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva oligarhilor ruși au creat haos juridic și financiar în Liechtenstein, unde până la 800 de trusturi offshore – vehicule folosite pentru gestionarea activelor bogaților lumii – au rămas fără directori și se află în imposibilitatea de a funcționa, scrie Financial Times.

Totul a pornit după ce Washingtonul a sancționat mai multe persoane și entități din Liechtenstein pentru colaborarea cu ruși vizați de sancțiuni. În replică, autoritatea de reglementare financiară din Liechtenstein (FMA) a recomandat ruperea tuturor legăturilor cu cetățeni ruși sau entități considerate „cu risc”, chiar dacă acestea nu figurează direct pe listele de sancțiuni.

Astfel, sute de trusturi au intrat într-un blocaj total: fără administratori, nu pot gestiona bunurile de miliarde de dolari înregistrate pe numele lor – inclusiv iahturi, proprietăți imobiliare și avioane private. Autoritățile locale au recunoscut că cel puțin 475 de trusturi au rămas oficial fără directori, iar până la 350 dintre acestea sunt în proces de a primi administratori noi prin intermediul Ministerului Justiției.

Unii dintre cei afectați nici măcar nu sunt cetățeni ruși sancționați, ci persoane cu legături indirecte cu Rusia, stabilite în Franța, Italia sau Dubai. „Sunt trusturi care conțin active de miliarde și nu există nicio soluție clară. Este un fenomen fără precedent”, a declarat un avocat local.

În prezent, autoritățile caută administratori temporari pentru 85 de trusturi în vederea lichidării lor, însă procesul se dovedește anevoios. Alte 40 de structuri vor fi dizolvate definitiv. Estimările variază între active de câteva milioane de dolari și portofolii uriașe care pot depăși zeci de miliarde de dolari.

Printre cei vizați de sancțiunile directe ale SUA se numără oligarhii ruși Ghenadi Timcenko, apropiat al lui Vladimir Putin și fondator al Volga Group, dar și Vladimir Potanin, președintele holdingului „Interros”, care controlează participații în Norilsk Nickel, Rosbank și alte entități majore.

Statele Unite au avertizat că orice entitate financiară europeană care colaborează cu persoane sancționate riscă să intre sub incidența sancțiunilor secundare, un mesaj care a paralizat complet rețeaua discretă a trusturilor din Liechtenstein – până nu demult unul dintre cele mai sigure refugii fiscale din Europa.