Investițiile vin cu elicopterul! Șefa Agenției visează heliport, operă și balet în nordul Moldovei

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).

#bejan #heliport #investii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului natural în Europa au coborât vineri la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, influențate de anunțul privind disponibilitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lucra la un posibil plan de pace, dar și de prognozele meteo care indică o iarnă mai blândă. Potrivit datelor de pe bursa olandeză TTF, futures-ul cu livrare în decembrie a scăzut cu 3,1%, până la 30,2 €/MWh, echivalentul a circa 366 dolari pentru 1.000 m³. Ultima dată când gazul s-a tranzacționat sub acest nivel a fost în mai 2024.

Ulterior, cotațiile au recuperat ușor, urcând la 30,38 €/MWh – sau aproximativ 368 dolari per 1.000 m³ –, însă rămân cu 2,51% sub nivelul de închidere al ședinței de tranzacționare de joi, 20 noiembrie.

Scăderea puternică vine în contextul informațiilor relatate de Bloomberg, potrivit cărora disponibilitatea Kievului de a discuta un plan de pace reduce percepția de risc geopolitic, diminuând presiunea asupra pieței energetice europene. În paralel, prognozele unei perioade mai calde decât în mod normal pentru această etapă a sezonului conduc la estimări de consum mai redus de gaze pentru încălzire, ceea ce atenuează cererea pe piețele europene.

Bloomberg notează că Rusia asigură în prezent peste 10% din livrările de gaz ale Uniunii Europene, în pofida reducerilor masive din anii precedenți. O eventuală creștere a exporturilor rusești de energie pe piețele globale – atât petrol, cât și gaze – ar putea genera presiuni suplimentare în jos asupra prețurilor internaționale.