Iohannis: Recomandarea CE de a acorda Ucrainei și Moldovei statutul de candidate este un bine-meritat pas înainte

Președintele Klaus Iohannis a salutat recomandarea Comisiei Europene de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la Uniunea Europeană. Este un „bine-meritat pas înainte” pentru cetățenii celor două state, a spus Iohannis.

„După luni intense de dialog și coordonare, sunt bucuros să salut opiniile Comisiei Europene cu privire la acordarea statutului de state candidate Ucrainei și Republicii Moldova”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.

„Este un bine-meritat pas înainte pentru cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova. Continuăm să susținem activ integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în familia UE”, a adăugat șeful statului.

Comisia Europeană recomandă acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a anunțat vineri președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Ucraina a cerut aderarea la UE la doar patru zile după ce trupele ruse au declanșat invazia, în februarie. Patru zile mai târziu, Republica Moldova și Georgia, alte două state ex-sovietice care au regiuni separatiste ocupate de trupele ruse, au făcut la rândul lor cereri de aderare la UE.

În cazul Georgiei, Comisia Europeană a decis că are de îndeplinit mai multe condiții, înainte de a primi statutul de țară candidată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

After months of intense dialogue&coordination, I am very glad to welcome @EU_Commission Opinions on granting 🇪🇺 candidate status to 🇺🇦 and 🇲🇩. This is a well deserved step forward for t/ citizens of 🇺🇦 &🇲🇩. We will continue to actively support 🇺🇦🇲🇩🇬🇪 becoming part of t/EU family!

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 17, 2022

#statul #candidate #Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.