Ion, primul consilier al Guvernului roman care folosește inteligență artificială. Ce rol va avea

Premierul Ciucă pretinde că și-a luat drept consilier un chatbot care ar folosi “inteligenţă artificială pentru a capta rapid şi automat părerile, doleanţele românilor, folosind informaţiile din spaţiul public”. Nu este clar cum sau dacă acesta funcționează.

În deschiderea ședinței de guvern de astăzi, premierul Nicolae Ciucă a prezentat ceea ce pretinde a fi un bot de inteligență artificială numit ION, dezvoltat de o echipă de cercetători și profesori români și care va servi drept consilier guvernamental. Premierul spune că rostul acestuia ar fi acela de a colecta opiniile românilor și de a i le transmite, ca un consilier.

“Guvernul României marchează astfel o premieră, aș putea să îi spun, la nivel național și internațional, pentru că discutăm despre primul consilier guvernamental care folosește inteligență artificială. Numele lui este ION și vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei noi. Este un proiect care va primi rolul de consilier onorific al premierului și apreciez că rolul lui este să ne ajute pe noi să putem să îi ajutăm mai bine pe cetățenii români să informeze Guvernul României, în timp real, și să transmită propuneri, probleme și cu dorințele pe care le au. Ca atare, apreciez că acest demers nu va face nimic altceva decât să îi ajute pe români să fie auziți mai bine și în fiecare zi”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

Ulterior, Nicolae Ciucă a făcut o demonstrație a serviciului de inteligență artificială și i-a pus o întrebare robotului despre care guvernul spune că poate prelua comenzi vocale.

Serviciul pare a funcționa similar asistenților vocali Siri (iOS) și Bixby (Android), dar nu este clar dacă într-adevăr are capacitatea acestora. Deși a înțeles întrebarea premierului (“Cum pot românii să te învețe?”), servicul AI a preluat comanda vocală sub o altă formă, cu o topică diferită (Cum te pot învăța românii?), ceea ce, în mod normal, nu ar fi trebuit să se întâmple în cazul unui serviciu de ascultare voce-text.

Guvernul României a pus la dispoziția publicului un site dedicat serviciului de inteligență artificială ION – ion.gov.ro. Deocamdată acesta prezintă doar o înregistrare video și găzduiește o căsuță de chat pentru mesaje, dar nu pare să interacționeze în niciun fel. La scurt timp după lansare, site-ul părea a avea dificultăți tehnice. Pe site-ul respectiv se spune că guvernul va organiza o caravană cu care va trimite prin țară dispozitivul respectiv, “pentru a sta de vorbă” cu românii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciucă #robot #inteligenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.