Ioniță: Majorarea salariului minim va influența pozitiv veniturile bugetarilor săraci. Impact minim pentru business

Anterior, salariul minim juca un rol important deoarece foarte mulți agenți economici achitau mult mai mic și orice majorarea creștea veniturile la buget. Practica în rândul agenților economici de a achita un salariu mai mic de 4000 de lei este foarte rară. Un detaliul important este la capitolul cheltuieli. Până în anul 2022 salariul minim pe economie eea obligatoriu doar pentru agenții economici, însă cel mai mare angajator este Guvernul. Or, parte a procesului de negocieri dintre sindicate, și patronat era Executivul și aproba salariul minim în urma negocierilor, dar însuși Guvernul acest salariu nu îl respecta, a comentat economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, s-a luat o decizie extrem de importantă prin majorarea salariului minim. „Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra bugetarilor și are afectează cheltuielile bugetare. „Cel care plătește un salariu mai mic de 3500 este Guvernul. Respectiv a majorat salariul minim deoarece anul acesta sunt foarte puțini și bani și nu poate crește salariul și ca să-i ajute pe cei mai săraci a majorat salariul minim și mai dă și o indemnizație de 3000 de lei pe timp de iarnă. Prin aceste două instrumente Guvernul încearcă să-i ajute pe cei mai săraci bugetari”, a punctat economistul.

„În sectorul real mai degrabă este o excepție decât o regulă unde salariul este nu este mai mic de 3500 de lei. Până în 2017 impactul exista, în condițiile existenței achitării salariului un plic. De atunci, fenomenul a scăzut dramatic. Acest lucru se datorează reducerii poverii fiscale și a înăspririi amenzilor”, a spus Ioniță.

Cabinetul de miniștri a aprobat, ieri, 29 septembrie, prin hotărâre de Guvern, unificarea salariului minim la nivel de țară. Acesta va constitui 3500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore și va fi aplicat atât în sectorul bugetar, cât și în cel real.

Prin această unificare, va fi asigurată echitatea salarizării în cele două sectoare de activitate, principiu prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de obligațiile internaționale asumate de țara noastră.

Salariul minim pe țară a fost stabilit pentru ultima dată în anul 2014, în cuantum de 1000 de lei.

#salriu #angajatori #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna iulie 2025, volumul creditelor noi acordate de băncile comerciale a constituit 7,01 miliarde lei, în creștere cu 0,9% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Ponderea cea mai mare, de 76%, revine creditelor în moneda națională, care au însumat 5,33 miliarde lei, cu 1,4% mai mult decât în iunie. Cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au reprezentat 54,9% din total.

Persoanele fizice au contractat credite în valoare de 2,6 miliarde lei, în creștere cu 4,3% față de luna precedentă. Din acestea, 62,6% au fost destinate consumului, iar 37,1% pentru achiziții imobiliare. Creditele de consum, în special în lei și pe termene 2–5 ani, au însumat 1,43 miliarde lei, iar creditele ipotecare au reprezentat mai mult de o treime din total. Rata medie la creditele de consum în lei a urcat la 10,95% (+0,17 p.p.), iar cea la împrumuturile imobiliare a ajuns la 8,25% (+0,90 p.p.).

Împrumuturile contractate de persoane juridice au scăzut cu 0,9% față de iunie. Cea mai mare parte, 93,5%, a revenit societăților comerciale nefinanciare, care au atras 57,9% din totalul creditelor noi. Rata medie a dobânzii la creditele în lei pentru agenți economici a urcat la 8,72% (+0,15 p.p.), în timp ce la cele în valută s-a redus la 5,13% (–0,07 p.p.).

În ansamblu, dobânda medie la creditele noi în lei s-a situat la 9,35%, iar la cele în valută la 5,13%.

#dobinzi #imobil #credite