Ioniță: Majorarea salariului minim va influența pozitiv veniturile bugetarilor săraci. Impact minim pentru business

Anterior, salariul minim juca un rol important deoarece foarte mulți agenți economici achitau mult mai mic și orice majorarea creștea veniturile la buget. Practica în rândul agenților economici de a achita un salariu mai mic de 4000 de lei este foarte rară. Un detaliul important este la capitolul cheltuieli. Până în anul 2022 salariul minim pe economie eea obligatoriu doar pentru agenții economici, însă cel mai mare angajator este Guvernul. Or, parte a procesului de negocieri dintre sindicate, și patronat era Executivul și aproba salariul minim în urma negocierilor, dar însuși Guvernul acest salariu nu îl respecta, a comentat economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, s-a luat o decizie extrem de importantă prin majorarea salariului minim. „Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra bugetarilor și are afectează cheltuielile bugetare. „Cel care plătește un salariu mai mic de 3500 este Guvernul. Respectiv a majorat salariul minim deoarece anul acesta sunt foarte puțini și bani și nu poate crește salariul și ca să-i ajute pe cei mai săraci a majorat salariul minim și mai dă și o indemnizație de 3000 de lei pe timp de iarnă. Prin aceste două instrumente Guvernul încearcă să-i ajute pe cei mai săraci bugetari”, a punctat economistul.

„În sectorul real mai degrabă este o excepție decât o regulă unde salariul este nu este mai mic de 3500 de lei. Până în 2017 impactul exista, în condițiile existenței achitării salariului un plic. De atunci, fenomenul a scăzut dramatic. Acest lucru se datorează reducerii poverii fiscale și a înăspririi amenzilor”, a spus Ioniță.

Cabinetul de miniștri a aprobat, ieri, 29 septembrie, prin hotărâre de Guvern, unificarea salariului minim la nivel de țară. Acesta va constitui 3500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore și va fi aplicat atât în sectorul bugetar, cât și în cel real.

Prin această unificare, va fi asigurată echitatea salarizării în cele două sectoare de activitate, principiu prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de obligațiile internaționale asumate de țara noastră.

Salariul minim pe țară a fost stabilit pentru ultima dată în anul 2014, în cuantum de 1000 de lei.

#salriu #angajatori #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.