iPhone 13 ar putea beneficia de încărcare wireless mai rapidă, eventual, și suport reverse charging

Se pare că iPhone 13 va primi o funcție demult apărută la telefoanele cu Android, suportul reverse charging venind la pachet și cu avantajul unei încărcări mai rapide în modul wireless.

Potrivit surselor, lista de componente selectată de Apple pentru seria de telefoane iPhone 13 include și un modul pentru funcția de încărcare wireless mult mai mare decât cel întâlnit la seria iPhone 12. Prin aceste schimbări, Apple fie țintește să îmbunătățească eficiența transferului de energie, cu scopul diminuării căldurii degajate în timpul procesului de încărcare, sau intenționează să crească pur și simplu puterea de încărcare la un nivel mai apropiat competiției. Cert este că bobina de inducție supradimensionată mărește atât costul de fabricație, cât și amprenta de spațiu ocupată în carcasa telefonului.

Pe lângă eficiență sporită, un alt beneficiu aproape garantat este suportul reverse charging, de folosit pentru încărcarea altor gadgeturi Apple compatibile. Potrivit documentației trimisă autorității americane FCC, puterea de încărcare va fi limitată la doar 5W, suficient pentru accesorii cum ar fi căștile AirPods.

În forma actuală, suportul pentru încărcare wireless disponibil cu seria iPhone 12 permite alimentarea bateriei în limita unei puteri de 15W, rezultând un timp de așteptare de aproape trei ore pentru încărcare completă.

Noua gamă iPhone 13 urmează să apară în septembrie, iar peste câteva săptămâni după lansare va apărea și pe rafturile magazinelor.

Sursa: go4it.ro

#iphone 13 #incarcare rapida #wireless

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.