iPhone 13 ar putea beneficia de încărcare wireless mai rapidă, eventual, și suport reverse charging

07 Iul. 2021, 15:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
07 Iul. 2021, 15:40 // Au Bani //  MD Bani

Se pare că iPhone 13 va primi o funcție demult apărută la telefoanele cu Android, suportul reverse charging venind la pachet și cu avantajul unei încărcări mai rapide în modul wireless.

Potrivit surselor, lista de componente selectată de Apple pentru seria de telefoane iPhone 13 include și un modul pentru funcția de încărcare wireless mult mai mare decât cel întâlnit la seria iPhone 12. Prin aceste schimbări, Apple fie țintește să îmbunătățească eficiența transferului de energie, cu scopul diminuării căldurii degajate în timpul procesului de încărcare, sau intenționează să crească pur și simplu puterea de încărcare la un nivel mai apropiat competiției. Cert este că bobina de inducție supradimensionată mărește atât costul de fabricație, cât și amprenta de spațiu ocupată în carcasa telefonului.

Pe lângă eficiență sporită, un alt beneficiu aproape garantat este suportul reverse charging, de folosit pentru încărcarea altor gadgeturi Apple compatibile. Potrivit documentației trimisă autorității americane FCC, puterea  de încărcare va fi limitată la doar 5W, suficient pentru accesorii cum ar fi căștile AirPods.

În forma actuală, suportul pentru încărcare wireless disponibil cu seria iPhone 12 permite alimentarea bateriei în limita unei puteri de 15W, rezultând un timp de așteptare de aproape trei ore pentru încărcare completă.

Noua gamă iPhone 13 urmează să apară în septembrie, iar peste câteva săptămâni după lansare va apărea și pe rafturile magazinelor.

Sursa: go4it.ro

05 Aug. 2026, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!