iPhone-ul s-a scumpit cu 66% din 2009. Cât va costa un iPhone 16 Ultra în 2024?

Preţul unui iPhone de ultimă generaţie a crescut cu 66% din 2009. Tim Cook spune că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru „cel mai bun smartphone”.

Preţul celui mai scump model de iPhone a crescut cu mai mult de jumătate – de la 962 dolari cât era în 2009 la 1.600 dolari, ajustat pentru inflaţie, scrie mediafax.ro.

CEO-ul Apple, Tim Cook, nu pare îngrijorat de creşterea preţurilor. Cook crede că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult, deoarece smartphone-ul a devenit „atât de integrat în viaţa oamenilor”. Însă, de când tehnologia a introdus iPhone-ul în 2007 şi şi-a extins modelul de nivel cu iPhone 3G şi 3GS în 2009, Apple a devenit una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În 2018, a devenit prima companie din SUA care valorează 1 trilion de dolari. Astăzi, compania este evaluată la aproximativ 2,45 trilioane de dolari, după ce anul trecut a atins pentru scurt timp o capitalizare de piaţă de 3 trilioane de dolari, transmite INSIDER.

Pocket-lint scrie că Apple ar putea lansa un nou iPhone de ultimă generaţie numit „Ultra” în 2024 şi că va fi mai scump decât actualul iPhone 14 Pro Max, care începe de la 1.199 lire sterline în Marea Britanie.

Vestea bună este că Apple ar putea elimina şi portul de încărcare anul viitor şi ar putea adăuga funcţia de încărcare wireless mai rapidă.

Zvonurile anterioare spuneau că iPhone 15 se va lansa înainte de sfârșitul anului 2023.

#pret #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.