iPhone-ul s-a scumpit cu 66% din 2009. Cât va costa un iPhone 16 Ultra în 2024?

Preţul unui iPhone de ultimă generaţie a crescut cu 66% din 2009. Tim Cook spune că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru „cel mai bun smartphone”.

Preţul celui mai scump model de iPhone a crescut cu mai mult de jumătate – de la 962 dolari cât era în 2009 la 1.600 dolari, ajustat pentru inflaţie, scrie mediafax.ro.

CEO-ul Apple, Tim Cook, nu pare îngrijorat de creşterea preţurilor. Cook crede că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult, deoarece smartphone-ul a devenit „atât de integrat în viaţa oamenilor”. Însă, de când tehnologia a introdus iPhone-ul în 2007 şi şi-a extins modelul de nivel cu iPhone 3G şi 3GS în 2009, Apple a devenit una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În 2018, a devenit prima companie din SUA care valorează 1 trilion de dolari. Astăzi, compania este evaluată la aproximativ 2,45 trilioane de dolari, după ce anul trecut a atins pentru scurt timp o capitalizare de piaţă de 3 trilioane de dolari, transmite INSIDER.

Pocket-lint scrie că Apple ar putea lansa un nou iPhone de ultimă generaţie numit „Ultra” în 2024 şi că va fi mai scump decât actualul iPhone 14 Pro Max, care începe de la 1.199 lire sterline în Marea Britanie.

Vestea bună este că Apple ar putea elimina şi portul de încărcare anul viitor şi ar putea adăuga funcţia de încărcare wireless mai rapidă.

Zvonurile anterioare spuneau că iPhone 15 se va lansa înainte de sfârșitul anului 2023.

#pret #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.