iPhone-ul s-a scumpit cu 66% din 2009. Cât va costa un iPhone 16 Ultra în 2024?

Preţul unui iPhone de ultimă generaţie a crescut cu 66% din 2009. Tim Cook spune că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru „cel mai bun smartphone”.

Preţul celui mai scump model de iPhone a crescut cu mai mult de jumătate – de la 962 dolari cât era în 2009 la 1.600 dolari, ajustat pentru inflaţie, scrie mediafax.ro.

CEO-ul Apple, Tim Cook, nu pare îngrijorat de creşterea preţurilor. Cook crede că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult, deoarece smartphone-ul a devenit „atât de integrat în viaţa oamenilor”. Însă, de când tehnologia a introdus iPhone-ul în 2007 şi şi-a extins modelul de nivel cu iPhone 3G şi 3GS în 2009, Apple a devenit una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În 2018, a devenit prima companie din SUA care valorează 1 trilion de dolari. Astăzi, compania este evaluată la aproximativ 2,45 trilioane de dolari, după ce anul trecut a atins pentru scurt timp o capitalizare de piaţă de 3 trilioane de dolari, transmite INSIDER.

Pocket-lint scrie că Apple ar putea lansa un nou iPhone de ultimă generaţie numit „Ultra” în 2024 şi că va fi mai scump decât actualul iPhone 14 Pro Max, care începe de la 1.199 lire sterline în Marea Britanie.

Vestea bună este că Apple ar putea elimina şi portul de încărcare anul viitor şi ar putea adăuga funcţia de încărcare wireless mai rapidă.

Zvonurile anterioare spuneau că iPhone 15 se va lansa înainte de sfârșitul anului 2023.

#pret #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova s-au redus în perioada 1–21 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Dacă la sfârșitul lunii octombrie acestea se situau la 5,141 miliarde de euro, la data de 21 noiembrie nivelul lor a coborât la 5,105 miliarde de dolari, cu 36,3 milioane de euro mai puțin față de sfârșitul lunii precedente și cu 41,6 milioane de euro față de nivelul din 7 noiembrie.

Cea mai mare parte a ajustării provine din diminuarea rezervelor valutare lichide, care au scăzut de la 5,135 de euro (24 octombrie) la 5,094 miliarde de euro (21 noiembrie).

Segmentul valorilor mobiliare, componenta dominantă a rezervelor, a oscilat în perioada menționată și au coborât de la 4,590 miliarde de euroD în 7 noiembrie la 4,583 miliarde de euro la 21 noiembrie.

Un declin mult mai mare s-a înregistrat la categoria „disponibilități și plasări la termen”, care a scăzut de la 544,7 milioane de euro (7 noiembrie) la 510,8 milioane de euro (21 noiembrie), o diminuare de aproape 34 milioane de euro în două săptămâni și de peste 209 milioane de euro comparativ cu nivelul din 24 octombrie.

Cele mai mari reduceri sunt vizibile în plasamentele la alte bănci centrale, BRI și FMI, unde soldul a coborât de la 723,1 milioane de euro (24 octombrie) la 510,2 milioane de euro pe 21 noiembrie.

Drepturile Speciale de Tragere (DST-uri) au înregistrat și ele schimbări: de la 11,1 milioane de euro la 24–31 octombrie, acestea au scăzut la doar 2,3 milioane de euro în prima parte a lunii noiembrie, .

Stocul de aur, în schimb, a rămas relativ stabil și oscilat ușor între 8,231 și 8,489 milioane de euro.