iPhone-ul s-a scumpit cu 66% din 2009. Cât va costa un iPhone 16 Ultra în 2024?

Preţul unui iPhone de ultimă generaţie a crescut cu 66% din 2009. Tim Cook spune că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru „cel mai bun smartphone”.

Preţul celui mai scump model de iPhone a crescut cu mai mult de jumătate – de la 962 dolari cât era în 2009 la 1.600 dolari, ajustat pentru inflaţie, scrie mediafax.ro.

CEO-ul Apple, Tim Cook, nu pare îngrijorat de creşterea preţurilor. Cook crede că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult, deoarece smartphone-ul a devenit „atât de integrat în viaţa oamenilor”. Însă, de când tehnologia a introdus iPhone-ul în 2007 şi şi-a extins modelul de nivel cu iPhone 3G şi 3GS în 2009, Apple a devenit una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În 2018, a devenit prima companie din SUA care valorează 1 trilion de dolari. Astăzi, compania este evaluată la aproximativ 2,45 trilioane de dolari, după ce anul trecut a atins pentru scurt timp o capitalizare de piaţă de 3 trilioane de dolari, transmite INSIDER.

Pocket-lint scrie că Apple ar putea lansa un nou iPhone de ultimă generaţie numit „Ultra” în 2024 şi că va fi mai scump decât actualul iPhone 14 Pro Max, care începe de la 1.199 lire sterline în Marea Britanie.

Vestea bună este că Apple ar putea elimina şi portul de încărcare anul viitor şi ar putea adăuga funcţia de încărcare wireless mai rapidă.

Zvonurile anterioare spuneau că iPhone 15 se va lansa înainte de sfârșitul anului 2023.

#pret #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie