iPhone-ul s-a scumpit cu 66% din 2009. Cât va costa un iPhone 16 Ultra în 2024?

Preţul unui iPhone de ultimă generaţie a crescut cu 66% din 2009. Tim Cook spune că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru „cel mai bun smartphone”.

Preţul celui mai scump model de iPhone a crescut cu mai mult de jumătate – de la 962 dolari cât era în 2009 la 1.600 dolari, ajustat pentru inflaţie, scrie mediafax.ro.

CEO-ul Apple, Tim Cook, nu pare îngrijorat de creşterea preţurilor. Cook crede că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult, deoarece smartphone-ul a devenit „atât de integrat în viaţa oamenilor”. Însă, de când tehnologia a introdus iPhone-ul în 2007 şi şi-a extins modelul de nivel cu iPhone 3G şi 3GS în 2009, Apple a devenit una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În 2018, a devenit prima companie din SUA care valorează 1 trilion de dolari. Astăzi, compania este evaluată la aproximativ 2,45 trilioane de dolari, după ce anul trecut a atins pentru scurt timp o capitalizare de piaţă de 3 trilioane de dolari, transmite INSIDER.

Pocket-lint scrie că Apple ar putea lansa un nou iPhone de ultimă generaţie numit „Ultra” în 2024 şi că va fi mai scump decât actualul iPhone 14 Pro Max, care începe de la 1.199 lire sterline în Marea Britanie.

Vestea bună este că Apple ar putea elimina şi portul de încărcare anul viitor şi ar putea adăuga funcţia de încărcare wireless mai rapidă.

Zvonurile anterioare spuneau că iPhone 15 se va lansa înainte de sfârșitul anului 2023.

#pret #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procedura de numire și demitere a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) va fi modificată. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege elaborat de BNM sub egida Fondului Monetar Internațional și promovat de Ministerul Finanțelor. Autorii afirmă că noile reglementări vor „fortifica garanțiile privind exercițiul independent al atribuțiilor” conducerii BNM.

Modificările propuse detaliază componența organelor de conducere, criteriile de calificare, durata mandatelor, procedurile de numire, dar și cele de demitere. Potrivit proiectului, numirea membrilor în funcțiile de conducere va necesita consultarea Președintelui Parlamentului, a guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe – în funcție de postul vizat. Fiecare numire va fi însoțită de un aviz privind respectarea condițiilor legale, aviz care va fi audiat în plen înaintea votului.

Documentul introduce și dreptul membrilor Comitetului Executiv de a fi audiați în cazul unei eventuale revocări din funcție, consolidând astfel garanțiile procedurale.

Proiectul prevede și schimbări structurale în componența Consiliului de supraveghere. Viceguvernatorul BNM va fi exclus din consiliu, ceea ce va elimina suprapunerea între conducerea executivă și cea de supraveghere. În același timp, numărul membrilor nesalariați va crește de la patru la cinci, în timp ce durata mandatelor acestora va fi redusă de la șapte la cinci ani.

Alte prevederi vizează modul de desfășurare a ședințelor Consiliului de supraveghere, ajustarea atribuțiilor acestuia și modificări legate de regimul rezervelor obligatorii.