iPhone-ul s-a scumpit cu 66% din 2009. Cât va costa un iPhone 16 Ultra în 2024?

Preţul unui iPhone de ultimă generaţie a crescut cu 66% din 2009. Tim Cook spune că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru „cel mai bun smartphone”.

Preţul celui mai scump model de iPhone a crescut cu mai mult de jumătate – de la 962 dolari cât era în 2009 la 1.600 dolari, ajustat pentru inflaţie, scrie mediafax.ro.

CEO-ul Apple, Tim Cook, nu pare îngrijorat de creşterea preţurilor. Cook crede că oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult, deoarece smartphone-ul a devenit „atât de integrat în viaţa oamenilor”. Însă, de când tehnologia a introdus iPhone-ul în 2007 şi şi-a extins modelul de nivel cu iPhone 3G şi 3GS în 2009, Apple a devenit una dintre cele mai valoroase companii din lume.

În 2018, a devenit prima companie din SUA care valorează 1 trilion de dolari. Astăzi, compania este evaluată la aproximativ 2,45 trilioane de dolari, după ce anul trecut a atins pentru scurt timp o capitalizare de piaţă de 3 trilioane de dolari, transmite INSIDER.

Pocket-lint scrie că Apple ar putea lansa un nou iPhone de ultimă generaţie numit „Ultra” în 2024 şi că va fi mai scump decât actualul iPhone 14 Pro Max, care începe de la 1.199 lire sterline în Marea Britanie.

Vestea bună este că Apple ar putea elimina şi portul de încărcare anul viitor şi ar putea adăuga funcţia de încărcare wireless mai rapidă.

Zvonurile anterioare spuneau că iPhone 15 se va lansa înainte de sfârșitul anului 2023.

#pret #smartphone #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intenționează să crească vârsta de pensionare, ca soluție în fața îmbătrânirii populației.

În raportul său bianual privind sistemele de pensii, OCDE semnalează că, în medie, vârsta normală de pensionare va crește, de la 63,9 ani pentru femei și 64,7 ani pentru bărbații care s-au pensionat în 2024, la 65,9 ani și, respectiv, 66,4 ani pentru cei care anul trecut și-au încheiat studiile și au început să muncească, relatează joi agenția EFE, citat de agerpres.ro.

Totuși, vor exista variații semnificative între țările membre, trei dintre acestea menținând vârsta de pensionare la 62 de ani, respectiv Luxemburg, Slovenia și Columbia, în cazul celei din urmă vârsta de pensionare pentru femei fiind chiar și mai scăzută, 57 de ani.

La cealaltă extremă, Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia au inițiat reforme care vor crește vârsta de pensionare la 70 de ani sau chiar mai mult. Astfel, în Danemarca vârsta de pensionare va crește de la 67 de ani, cât este în prezent, la 74 de ani, iar în Estonia de la 65 la 71 de ani.

În spatele acestei tendințe se află îmbătrânirea demografică, ce va afecta toate țările membre ale organizației, într-o măsură mai mare sau mai mică, punând o presiune sporită asupra finanțării sistemelor publice de pensii.

La nivel global, pentru fiecare 100 de persoane cu vârsta cuprinsă în prezent între 20 și 64 de ani (grupa de vârstă activă), există 33 care au peste 65 de ani, dar acest raport se va deteriora și mai mult, numărul celor cu vârste de peste 65 de ani la fiecare 100 de persone din grupa de vârstă 20-64 de ani urmând să crească la 52 până în anul 2050.

Pe baza analizei situației din prezent a sistemelor de pensii, a reformelor preconizate și ținând cont de tendințele demografice, autorii raportului estimează că cheltuielile medii cu pensiile publice în OCDE (în cele 32 de țări pentru care sunt disponibile date) vor crește, de la 8,8% din produsul intern brut (PIB) în prezent, la 10% în 2050.

Precizăm că, anterior, Alexandru Munteanu, prezentând programul de activitate a Guvernului în Parlament, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene.