Irakul a încasat peste 115 miliarde de dolari din vânzarea de petrol

Irakul a anunţat că a încasat peste 115 miliarde de dolari din vânzarea de petrol, în 2022, scrie agenţia EFE. Ministrul irakian al Petrolului, Hayyan Abdul Ghani, a afirmat că toate „cantităţile de petrol exportate au însumat peste 1,209 miliarde barili în 2022, cu o medie zilnică de de 3,32 milioane barili”.

Potrivit informațiilor, veniturile anunţate se bazează pe „statisticile preliminare”, iar operaţiunile de export s-au realizat conform studiilor de piaţă pentru companii de diverse naţionalităţi, inclusiv companii din China, India, Coreea de Sud, Turcia, Grecia, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia şi Rusia”.

Irak deţine una dintre cele mai mari cinci rezerve mondiale de petrol şi este stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Însă, ţara a fost în ultimii ani scena unor severe crize economice şi politice, precum şi a unor cazuri de corupţie, care au afectat exploatarea rezervelor de petrol şi gaze, inclusiv capacitatea statului de a furniza electricitate fără întreruperi cetăţenilor, scrie sursa citată.

Abdul Ghani a declarat la finele lui 2022 că una dintre priorităţile noului Guvern irakian, validat de Parlament în octombrie, „este reabilitarea sistemului de export al petrolului” şi a adăugat: „ avansăm cu planurile şi vor obţine rezultate tangibile în următorii ani”.

Irak exporta până la mijlocul anului trecut în jur de 2,991 milioane barili pe zi, dar această cantitate a fost majorată în lunile următoare până la 3,3 milioane de barili/zi, conform datelor companiei guvernamentale responsabile cu operaţiunile de export, SOMO.

#Irak #buget de stat #vanzare #petrol #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.