„Istoriile cu Fotbal pentru Cei Mici” - o carte cu ilustrații desenate de copii cu sindromul Down

Clubul de fotbal pentru copii și tineret din Chişinău, Dacia Buiucani, este locul unde tinerii fotbaliști își propun să înregistreze performanțe sportive, dar se implică activ și în nenumărate cauze sociale cu impact pentru comunitate. În colaborare cu Asociația Sunshine s-a născut proiectul „Istoriile cu Fotbal pentru Cei Mici”. Este vorba despre o carte cu poveşti educative despre fotbal, cu desene ce pot fi ulterior colorate și ilustrații unice realizate de copii cu sindromul Down.

Marusica Burlaca, o micuță de 7 ani din capitală,diagnosticată şi ea cu sindromul Down, este ambasadoarea clubului și autoarea desenului de pe coperta lecturii. Aceasta este dedicată atât copiilor din Moldova, cât și celor din Ucraina, refugiați în țara noastră, fiind un concept tradus și în ucraineană.

Ideea a fost realizată în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin coeziune socială și angajare a persoanelor refugiate și din comunitatea locală”, implementat de către HEKS/EPER Moldova, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și HELVETAS Moldova. Autorul textelor este Ivan Goncearuc, Director de Dezvoltare Strategică Dacia Buiucani și Manager de Proiect, a menționat: „Colaborarea noastră cu HEKS/EPER Moldova a început din dorința de a dezvolta și mai mult ramura de implicare socială a clubului Dacia Buiucani și lucrul cu proiectele naționale și internaționale.”

Lansare a cărţii a fost setată de Ziua Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down, adică pe 21 martie. Fiind o tradiție ca pe această dată Dacia Buiucani și Asociația Sunshine să organizeze evenimente grandioase, au fost invitați peste 150 de persoane, dintre care aproximativ 50 de copii și adulți cu sindromul Down.

Oficiali ai Ambasadei României și a Franței au fost şi ei prezenţi la lansare, iar Ministrul Muncii și Protecției Sociale din Moldova, Alexei Buzu a menţionat: „Astăzi este important să stăm şi să ne gândim la efortul şi dedicaţia, eroismul părinţilor a copiilor cu sindromul Down.”

Acces la carte vor avea copii și părinții din comunitatea Sunshine, copiii de la școlile cu predare în limba ucraineană din Chișinău, dar și alte instituții de învățământ.

HEKS/EPER Moldova, HELVETAS Moldova cu suportul Agenției Elvețiene pentru Cooperare, prin proiectul „Creșterea rezilienței prin angajare şi coeziune socială a persoanelor refugiate și a moldovenilor vulnerabili” susține mai multe necesităţi care se pliază direct sau indirect pe scopul acestuia având acoperire în 8 raioane din Moldova.

#Dacia Buiucani #HEKS/EPER Moldova #HELVETAS Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.