Italia se îndreaptă către o situaţie dramatică de mediu. Stare de urgenţă în mai multe regiuni

Seceta se răspândeşte cu viteză în Italia, cu râuri şi rezervoare care seacă. Prognoza unor temperaturi mai ridicate este posibil să înrăutăţească situaţia. Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă.

Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă, încercând să elibereze fonduri pentru a contracara criza tot mai mare de apă, în timp ce asociaţiile agricole spun că producţia va scădea în acest an în zonele cheie de cultură.

„O combinaţie între cea mai gravă secetă din ultimii ani şi temperaturile care au atins 40 de grade Celsius la sfârşitul lunii iunie conduc Italia spre o situaţie economică şi de mediu dramatică”, a declarat organismul de irigaţii ANBI, conform Reuters.

Cel mai lung râu din Italia, Po, care traversează marile regiuni nordice şi care asigură aproximativ o treime din producţia agricolă a ţării, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani.

„Po continuă să înregistreze un nivel scăzut de-a lungul întregului său curs”, a declarat ANBI: „Debitul s-a înjumătăţit în două săptămâni, scăzând la puţin peste 170 de metri cubi pe secundă”, adăugând că debitul trebuie să fie de 450 cm/s pentru a preveni intrarea apei sărate dinspre mare şi distrugerea terenurilor agricole.

Marile lacuri din nordul ţării se află deja sub sau aproape de minime record, iar nivelul rezervoarelor naturale din centrul Italiei a scăzut, de asemenea, vertiginos. Râul Tibru se află la minime multianuale, în timp ce debitul râului Aniene s-a înjumătăţit.

Regiunea Lazio, centrată pe Roma, a declarat starea de urgenţă în această săptămână, impunând restricţii în unele comunităţi, inclusiv interdicţii privind utilizarea furtunurilor de apă şi umplerea piscinelor.

Un proiect finanţat de Agenţia Spaţială Europeană a declarat joi că săptămânile de vreme caldă au crescut temperatura la suprafaţa Mediteranei cu aproximativ 4C peste media din perioada 1985-2005.

„Înţelegerea a ceea ce se întâmplă cu exactitate cu clima actuală este din ce în ce mai importantă, deoarece schimbările încep să aibă un impact concret asupra vieţii de zi cu zi”, a declarat Gianmaria Sannino, şeful ENEA Climate Modelling.

Prognoza meteo pentru restul lunii sporeşte îngrijorarea, cu temperaturi care se aşteaptă să fie cu 10-12C peste normal săptămâna viitoare, cu vârfuri de până la 44C în insulele Sardinia şi Sicilia.

#catastrofă #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.