Italia se îndreaptă către o situaţie dramatică de mediu. Stare de urgenţă în mai multe regiuni

Seceta se răspândeşte cu viteză în Italia, cu râuri şi rezervoare care seacă. Prognoza unor temperaturi mai ridicate este posibil să înrăutăţească situaţia. Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă.

Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă, încercând să elibereze fonduri pentru a contracara criza tot mai mare de apă, în timp ce asociaţiile agricole spun că producţia va scădea în acest an în zonele cheie de cultură.

“O combinaţie între cea mai gravă secetă din ultimii ani şi temperaturile care au atins 40 de grade Celsius la sfârşitul lunii iunie conduc Italia spre o situaţie economică şi de mediu dramatică”, a declarat organismul de irigaţii ANBI, conform Reuters.

Cel mai lung râu din Italia, Po, care traversează marile regiuni nordice şi care asigură aproximativ o treime din producţia agricolă a ţării, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani.

“Po continuă să înregistreze un nivel scăzut de-a lungul întregului său curs”, a declarat ANBI: “Debitul s-a înjumătăţit în două săptămâni, scăzând la puţin peste 170 de metri cubi pe secundă”, adăugând că debitul trebuie să fie de 450 cm/s pentru a preveni intrarea apei sărate dinspre mare şi distrugerea terenurilor agricole.

Marile lacuri din nordul ţării se află deja sub sau aproape de minime record, iar nivelul rezervoarelor naturale din centrul Italiei a scăzut, de asemenea, vertiginos. Râul Tibru se află la minime multianuale, în timp ce debitul râului Aniene s-a înjumătăţit.

Regiunea Lazio, centrată pe Roma, a declarat starea de urgenţă în această săptămână, impunând restricţii în unele comunităţi, inclusiv interdicţii privind utilizarea furtunurilor de apă şi umplerea piscinelor.

Un proiect finanţat de Agenţia Spaţială Europeană a declarat joi că săptămânile de vreme caldă au crescut temperatura la suprafaţa Mediteranei cu aproximativ 4C peste media din perioada 1985-2005.

“Înţelegerea a ceea ce se întâmplă cu exactitate cu clima actuală este din ce în ce mai importantă, deoarece schimbările încep să aibă un impact concret asupra vieţii de zi cu zi”, a declarat Gianmaria Sannino, şeful ENEA Climate Modelling.

Prognoza meteo pentru restul lunii sporeşte îngrijorarea, cu temperaturi care se aşteaptă să fie cu 10-12C peste normal săptămâna viitoare, cu vârfuri de până la 44C în insulele Sardinia şi Sicilia.

#catastrofă #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.