Italia se îndreaptă către o situaţie dramatică de mediu. Stare de urgenţă în mai multe regiuni

Seceta se răspândeşte cu viteză în Italia, cu râuri şi rezervoare care seacă. Prognoza unor temperaturi mai ridicate este posibil să înrăutăţească situaţia. Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă.

Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă, încercând să elibereze fonduri pentru a contracara criza tot mai mare de apă, în timp ce asociaţiile agricole spun că producţia va scădea în acest an în zonele cheie de cultură.

„O combinaţie între cea mai gravă secetă din ultimii ani şi temperaturile care au atins 40 de grade Celsius la sfârşitul lunii iunie conduc Italia spre o situaţie economică şi de mediu dramatică”, a declarat organismul de irigaţii ANBI, conform Reuters.

Cel mai lung râu din Italia, Po, care traversează marile regiuni nordice şi care asigură aproximativ o treime din producţia agricolă a ţării, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani.

„Po continuă să înregistreze un nivel scăzut de-a lungul întregului său curs”, a declarat ANBI: „Debitul s-a înjumătăţit în două săptămâni, scăzând la puţin peste 170 de metri cubi pe secundă”, adăugând că debitul trebuie să fie de 450 cm/s pentru a preveni intrarea apei sărate dinspre mare şi distrugerea terenurilor agricole.

Marile lacuri din nordul ţării se află deja sub sau aproape de minime record, iar nivelul rezervoarelor naturale din centrul Italiei a scăzut, de asemenea, vertiginos. Râul Tibru se află la minime multianuale, în timp ce debitul râului Aniene s-a înjumătăţit.

Regiunea Lazio, centrată pe Roma, a declarat starea de urgenţă în această săptămână, impunând restricţii în unele comunităţi, inclusiv interdicţii privind utilizarea furtunurilor de apă şi umplerea piscinelor.

Un proiect finanţat de Agenţia Spaţială Europeană a declarat joi că săptămânile de vreme caldă au crescut temperatura la suprafaţa Mediteranei cu aproximativ 4C peste media din perioada 1985-2005.

„Înţelegerea a ceea ce se întâmplă cu exactitate cu clima actuală este din ce în ce mai importantă, deoarece schimbările încep să aibă un impact concret asupra vieţii de zi cu zi”, a declarat Gianmaria Sannino, şeful ENEA Climate Modelling.

Prognoza meteo pentru restul lunii sporeşte îngrijorarea, cu temperaturi care se aşteaptă să fie cu 10-12C peste normal săptămâna viitoare, cu vârfuri de până la 44C în insulele Sardinia şi Sicilia.

#catastrofă #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.