Jaf de zeci de milioane de euro în bijuterii. A fost atacat faimosul magazin Bvlgari din Paris

O bandă de hoți a forțat intrarea în magazinul Bvlgari din Place Vendôme din Paris. Hoții au furat bijuterii în valoare de aproximativ 10 milioane de euro. Poliția a reacționat rapid, urmărind infractorii, iar doi dintre ei au fost prinși, scrie TheGuardian.

Mai ceva ca în filme

Bărbații în costume elegante au furat bijuteriile marți, cu puțin timp înainte de ora prânzului, din magazinul recent reamenajat din Place Vendôme, în inima Parisului, unde se află hotelul Ritz. Patru dintre complici au fugit pe scutere, în timp ce ceilalți trei au fugit cu un BMW gri. Ultimii trei, au fost nevoiți să fugă pe jos, în timp ce poliția a tras focuri de armă asupra mașinii, în proximitatea centrului comercial Les Halles, aflat la mai puțin de 2 kilometri.

„Reacție rapidă a poliției pariziene după un jaf la o bijuterie din Place Vendôme. Doi suspecți în custodie”, a precizat poliția din Paris pe Twitter. O urmărire a celorlalți suspecți era în curs de derulare.

Care e valoare bijuteriilor furate?

Potrivit unei surse apropiate anchetei, hoții au furat bijuterii în valoare de 10 milioane de euro de la Bvlgari, faimosul magazin de bijuterii italian care face parte din gigantul francez de lux LVMH.

În ultimele luni, jafurile violente au vizat din ce în ce mai mult magazinele de bijuterii din Paris, iar infracționalitatea și securitatea sunt așteptate să se afle pe primul loc în topul preocupărilor alegătorilor în alegerile prezidențiale din 2022.

#bvlgari #LVMH #milioane de euro #jaf #Paris #bijuterii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.