Jaful secolului. Recuperarea banilor, sub viteza melcului – sechestru pe 4 miliarde de lei în șase ani

21 Oct. 2021, 11:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Oct. 2021, 11:30 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În șase ani de când a fost retrasă licența celor trei bănci implicate în furtul miliardului, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială nu a fost recuperat niciun leu din banii delapidați.

Centrul Național Anticorupție anunță, astăzi, într-un comunicat de presă că în perioada 2018 – 2021 Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe bunuri, provenite din frauda bancară, în sumă de 4 miliarde de lei.

CNA susține că a fost pus sechestru pe indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul, însă nu este precizat exact care sunt bunurile provenite din frauda bancară.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că în șase ani de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii BANCA SOCIALĂ și UNIBANK. La data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

Din data retragerii licențelor și până la 30.06.2021 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării creanțelor sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!