Jocul periculos al autorităților cu mogulul cerealelor au zdruncinat piața uleiului! Slusari: Доигрались

Statul a jucat în liberalism, iar Trans Oil (monopolistul cerealelor Vaja Jhashi n.a), având poziția dominantă pe piață, a jucat în achiziții. La sfârșit de martie 2024 ambii au înțeles că доигрались. Trans Oil tradițional a vrut să rezolve problema prin import și dezechilibrarea pieței. Guvernul într-un an electoral să teme un pic mai mult de presiuni din partea fermierilor autohtoni și are un risc real că liberalizarea pieței cerealelor și oleaginoaselor va genera închiderea celei mai importante piețe în România, unde agricultorii demult pun întrebare despre pericolul reexportului producției din Ucraina prin Moldova, constată Alexandru Slusari de la Forța Fermierilor.

„În primăvară 2023 asociația solicita insistent introducerea restricțiilor la importul cerealelor și oleaginoaselor. Interesul național dicta introducerea acestei măsuri pentru a proteja producătorii autohtoni în situația unei crize fără precedent. Mai mult ca atât, interesul național nu întra în nici o contradicție cu parcursul nostru european, dat fiind faptul că limitarea importului ar fi fost aplicată sincron cu România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria. Dar atunci guvernare prin intermediul unor mass-media a încercat să facă din noi „dușmanii Ucrainei și UE”, a punctat Slusari.

În octombrie 2023, după cum spune Slusari, Guvernul oricum a recurs la restricționarea importurilor după modelul și în mare parte sub presiunea României. Dar era târziu. O bună parte din recolta de floarea soarelui a fost cumpărată până atunci la prețuri derizorii de 5-6 lei per kg și exportată ulterior. Mulți strigau „Ura-ura”. Pe fundalul distrugerii fermierilor micro și mici mass-media scriau triumfalist că noi suntem lider la importul de floarea soarelui în Uniune Europeană.

„Uzinele de procesare nu erau preocupate de crearea stocurilor și achitau producția procurată cu întârziere de câteva luni. Erau relaxați și siguri că în orice clipă vor importa materia primă din Ucraina. În momentul introducerii sistemului de licențiere Trans Oil a avut un contract de import a circa 300 mii tone de floare soarelui. Agricultorii, văzând atitudinea industriei de procesare și rețineri cu plată, au fost nevoiți să-și vândă floarea soarelui la alți traderi, care făceau export”, spune Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vaja jhashi #Trans-oil #Cereale #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.