Jocurile de noroc, sursă de milioane la bugetul de stat. Câți s-au conformat voluntar să achite impozitele

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde acțiuni de depistare și prevenire a unor eventuale cazuri de încălcare fiscală, informare și conformare a persoanelor care obțin venituri din jocurile de noroc, declară Sergiu Pușcuță, directorul SFS, în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit acestuia, trimestrial se efectuează controale fiscale la agenții economici rezidenți care intermediază plățile în adresa platformelor on-line de jocuri de noroc și pariuri sportive, în scopul identificării persoanelor fizice care obțin venituri sub formă de câștiguri.

Urmare a acțiunilor întreprinse, au fost identificate 4 026 persoane fizice care în anul 2020 au obținut venituri de la pariuri sportive on-line și față de care au fost întreprinse acțiuni de conformare voluntară (prin remiterea a 4026 scrisori de conformare) privind declararea veniturilor obținute.

În rezultatul acțiunilor întreprinse, 1 438 persoane fizice s-au conformat și au declarat alte venituri impozabile pentru anul 2020, în sumă totală de 25 657,554 mii lei.

În partea ce ține de încasările la Bugetul Public Național a contribuabililor care practică activitatea ”jocuri de noroc” pentru perioada 2017 – 2020, aceștia au achitat la buget suma de 146,1 milioane lei. Totodată, comunicăm că, informația despre veniturile bugetului de stat de la jocurile de noroc online nu poate fi prezentată, deoarece Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu permite selectarea informației respective.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salarii de sute de mii de lei lunar, încasate de conducerea unor autorități de reglementare, ar putea fi limitate prin lege. Un proiect legislativ înregistrat în Parlament de fracțiunea PAS prevede plafonarea lefurilor funcțiilor de conducere de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Comisia Națională a Pieței Financiare și Autoritatea Națională pentru Reglementarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației.

Inițiativa a fost prezentată de deputata PAS Larisa Novac, care a explicat că plafonarea va fi raportată la salariul mediu lunar pe economie prognozat: până la cinci salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la șase salarii medii pentru ANRE. Precizăm că, în anul 2026, salariul mediu pe economie se propune a fi de 17400 de lei. Prin urmare salariul maxim care va putea fi ridicat de către ședii de la CNPF și ANRCETI va fi de 87 000 de lei, iar la ANRE 104 400 lei.

Totodată, proiectul interzice acordarea de sporuri, prime sau alte plăți care depășesc plafonul legal și obligă instituțiile să asigure transparență totală, prin publicarea grilelor salariale.

„Oamenii nu contestă existența unor salarii competitive, ci lipsa unor limite clare și a unor reguli unitare, care au creat adevărate insule salariale, deconectate de realitățile economice și sociale din Republica Moldova”, a declarat Larisa Novac.

Potrivit deputatei, „este o decizie necesară, care aduce echitate, responsabilitate și transparență. Este o decizie mult așteptată de oameni”.

Novac a mai menționat că, în ultimii doi ani, salariile de conducere din aceste instituții au crescut semnificativ. „Au fost majorări de 30%, 100% sau chiar 140%, ajungând la 100–160 de mii de lei lunar”, a precizat ea.

Potrivit proiectului, regulamentele și contractele vor trebui ajustate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Documentul este planificat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă a noilor plafoane salariale – de la 1 februarie 2026.