Kazahstanul vrea să ocolească Rusia: Tokaev îi cere lui Erdogan să-i deschidă robinetul petrolului

30 Iul. 2025, 17:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2025, 17:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, sprijin pentru extinderea exporturilor de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), o rută alternativă care evită teritoriul Federației Ruse. Discuțiile au avut loc marți, în cadrul vizitei oficiale a liderului kazah în Turcia, potrivit Reuters, care citează administrația prezidențială de la Nur-Sultan.

Oficial, delegațiile celor două state au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul energetic, dar și despre colaborarea în sectorul energetic electric, agricultura și industria minieră.

Kazahstanul a majorat deja cu 13% volumul exporturilor de petrol prin BTC în primul semestru al anului 2025, ajungând la 785.000 de tone. Petrolul este transportat din portul Aktau către Baku cu ajutorul navelor, însă creșterea capacității de export depinde de modernizarea portului și de ajustări ale calității țițeiului kazah pentru a respecta standardele conductei BTC.

În contextul geopolitic complicat și al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, Kazahstanul caută soluții de diversificare a rutelor de export. În prezent, peste 80% din petrolul kazah este transportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. O altă rută majoră este conducta Atyrau-Samara, conectată la rețeaua rusească Transneft.

Exportul de petrol kazah este complicat de faptul că multe livrări trec fizic prin Rusia, iar resursele se amestecă în conducte, deși sunt etichetate ca „KEBCO” – denumire creată de autoritățile de la Nur-Sultan pentru a distinge țițeiul kazah de cel rusesc (Ural), supus sancțiunilor occidentale.

Chiar dacă în 2025 Kazahstanul a înregistrat o creștere a producției de petrol și gaze condensate cu 11,6%, atingând 49,9 milioane de tone, doar 5,9% din exporturi au fost livrate pe rute care evită Rusia, procent neschimbat față de anul trecut.

În lipsa unei alternative reale la rutele rusești, Nur-Sultan dezvoltă în paralel toate coridoarele disponibile. Printre planurile de viitor se numără construcția unui oleoduct transcaspic și a unor terminale petroliere noi pe țărmurile kazah și azer al Mării Caspice. Autoritățile vizează extinderea tranzitului transcaspic la 20 milioane de tone anual până în 2029.

De asemenea, Kazahstanul a crescut în 2025 exporturile de petrol către Germania prin conducta rusească Drujba cu 46%, iar volumul livrărilor ar putea atinge 2,5 milioane de tone până la sfârșitul anului. Există interes și pentru extinderea vânzărilor către Ungaria, dar acest lucru va depinde de factori economici și tehnici.

Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să reducă dependența Kazahstanului de infrastructura rusească, în condițiile în care ruta CPC rămâne, cel puțin deocamdată, „fără alternativă”, după cum a declarat recent directorul consorțiului, Nikolai Gorban.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.