Kazahstanul vrea să ocolească Rusia: Tokaev îi cere lui Erdogan să-i deschidă robinetul petrolului

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, sprijin pentru extinderea exporturilor de petrol kazah prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), o rută alternativă care evită teritoriul Federației Ruse. Discuțiile au avut loc marți, în cadrul vizitei oficiale a liderului kazah în Turcia, potrivit Reuters, care citează administrația prezidențială de la Nur-Sultan.

Oficial, delegațiile celor două state au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul energetic, dar și despre colaborarea în sectorul energetic electric, agricultura și industria minieră.

Kazahstanul a majorat deja cu 13% volumul exporturilor de petrol prin BTC în primul semestru al anului 2025, ajungând la 785.000 de tone. Petrolul este transportat din portul Aktau către Baku cu ajutorul navelor, însă creșterea capacității de export depinde de modernizarea portului și de ajustări ale calității țițeiului kazah pentru a respecta standardele conductei BTC.

În contextul geopolitic complicat și al sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, Kazahstanul caută soluții de diversificare a rutelor de export. În prezent, peste 80% din petrolul kazah este transportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. O altă rută majoră este conducta Atyrau-Samara, conectată la rețeaua rusească Transneft.

Exportul de petrol kazah este complicat de faptul că multe livrări trec fizic prin Rusia, iar resursele se amestecă în conducte, deși sunt etichetate ca „KEBCO” – denumire creată de autoritățile de la Nur-Sultan pentru a distinge țițeiul kazah de cel rusesc (Ural), supus sancțiunilor occidentale.

Chiar dacă în 2025 Kazahstanul a înregistrat o creștere a producției de petrol și gaze condensate cu 11,6%, atingând 49,9 milioane de tone, doar 5,9% din exporturi au fost livrate pe rute care evită Rusia, procent neschimbat față de anul trecut.

În lipsa unei alternative reale la rutele rusești, Nur-Sultan dezvoltă în paralel toate coridoarele disponibile. Printre planurile de viitor se numără construcția unui oleoduct transcaspic și a unor terminale petroliere noi pe țărmurile kazah și azer al Mării Caspice. Autoritățile vizează extinderea tranzitului transcaspic la 20 milioane de tone anual până în 2029.

De asemenea, Kazahstanul a crescut în 2025 exporturile de petrol către Germania prin conducta rusească Drujba cu 46%, iar volumul livrărilor ar putea atinge 2,5 milioane de tone până la sfârșitul anului. Există interes și pentru extinderea vânzărilor către Ungaria, dar acest lucru va depinde de factori economici și tehnici.

Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să reducă dependența Kazahstanului de infrastructura rusească, în condițiile în care ruta CPC rămâne, cel puțin deocamdată, „fără alternativă”, după cum a declarat recent directorul consorțiului, Nikolai Gorban.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kazahstan #conductă #petrol #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.