Mai puține șantiere, prețuri mai mari? Scăderea autorizațiilor ar putea afecta piața locuințelor

30 Iul. 2025, 14:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2025, 14:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Numărul autorizațiilor pentru construcții eliberate în Republica Moldova a scăzut în prima jumătate a anului 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. În perioada ianuarie–iunie au fost eliberate 1.383 de autorizații de construire, în scădere cu 12,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 1.004 autorizații au fost pentru clădiri rezidențiale, ceea ce reprezintă o diminuare de 7,7%, iar 379 pentru clădiri nerezidențiale, cu 22,3% mai puține față de primele șase luni ale anului 2024.

Cea mai mare scădere la nivel regional s-a înregistrat în municipiul Chișinău, cu 47 de autorizații mai puține pentru construcții rezidențiale, echivalentul unei scăderi de 11,1%. În regiunea Nord s-au eliberat cu 27 de autorizații mai puține (-21,6%), iar în regiunea Centru cu 20 mai puține (-5,2%). În schimb, în regiunea Sud s-au eliberat cu două autorizații mai mult (+2,5%), iar în UTA Găgăuzia cu opt mai mult (+11,1%).

Pentru clădirile nerezidențiale, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în regiunea Nord (-34,9%), regiunea Sud (-40,3%), Chișinău (-34,6%) și regiunea Centru (-10,1%). UTA Găgăuzia este singura regiune unde numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a crescut, cu 25,6%.

Raportat la mediul de reședință, în orașe s-a înregistrat o creștere modestă de 3,2% a numărului de autorizații, în timp ce în mediul rural acestea s-au redus drastic cu 23,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.