Kazhstan-ul refuză să adere la BRICS-ul lui Putin

16 Oct. 2024, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2024, 13:42 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, nu intenționează să depună o cerere de aderare la BRICS, în ciuda faptului că au existat astfel de propuneri. Declarația a fost făcută de consilierul și purtătorul de cuvânt al președintelui, Berik Uali, pentru TengriNews.

„În prezent și, cel mai probabil, în viitorul apropiat, Kazahstanul se va abține de la a depune o cerere de aderare la BRICS, având în vedere procesul complex de examinare a calității de membru și alți factori legați de perspectivele dezvoltării acestei organizații”, a explicat Uali.

El a menționat că propunerile de aderare la BRICS au fost analizate de Tokayev din perspectiva intereselor naționale ale Kazahstanului. Totuși, președintele pune un accent mai mare pe ONU, pe care o consideră o organizație universală și de neînlocuit pentru dezbaterea problemelor internaționale actuale.

Tokayev a subliniat, de asemenea, necesitatea unei reforme a Consiliului de Securitate al ONU, bazată pe consultări extinse cu statele membre și ținând cont de interesele „puteriilor medii”, deoarece consideră că acest organism nu mai poate lua decizii cruciale pentru soarta lumii.

Deși Kazahstanul nu intenționează să adere la BRICS, Tokayev va participa la summitul blocului, care va avea loc în Rusia pe 22 octombrie. Președintele va vorbi pe 24 octombrie în cadrul unei sesiuni extinse, cu tema interacțiunii cu țările din Sudul Global.

Summitul BRICS din acest an va avea loc la Kazan și va fi al 16-lea de acest fel, dar primul într-un format extins, după ce s-au alăturat noi membri: Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite și Etiopia.

 

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.