Kievul și Bucureștiul demolează șantajul energetic al lui Putin în adresa Republicii Moldova

Ucraina va livra mai multă energie electrică în cazul stopării livrărilor de curemt de către centrala Cuciurgan din Transnistria.

„Acest lucru este indiscutabil. Pentru noi este o chestiune de principiu. Este o chestiune ce ține de atitudinea noastră umană, absolut binevoitoare față de partenerii și față de vecinii noștri”, a declarat Mihail Podoleak, consilierul președintelui Ucrainei, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 70% din necesarul de curent de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 59,9 USD per MWh, iar 30% din necesarul din energia electrică din Ucraina la un preț de 77 USD pentru un MWh.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, Republica Moldova are stocate și 35 de milioane de metri cubi în România, cantitate ce ar ajunge pentru aproximativ 10 zile. Gazele pot fi transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău care deja funcționează din 2021.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a precizat că în cazul în care Gazprom sistează livrările de metan, Transnistria va trebui să cumpere gaz la prețul de piață cu plata în avans

Republica Moldova este dependentă 100% de furnizorul rus de gaze Gazprom. Pentru luna septembrie prețul de achiziție este de 1882 USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub.

#gaz #Energie #București #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.