Krasnoselski cere gaz în credit de la Chișinău, deși Transnistria are o datorie de miliarde de dolari

Transnistria așteaptă decizia Moldovei privind împrumutul a 3 milioane de metri cubi de gaz (în prezent datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 12 miliarde de de dolari n.a). În cadrul unei ședințe a pretinsului Comandament Operativ pentru depășirea crizei energetice din stânga Nistrului, s-a discutat despre faptul că rezerva de gaz economisită prin oprirea activității unor întreprinderi industriale cu consum mare de energie este pe cale de a se epuiza, urmând să ajungă la limita maximă până la începutul lunii februarie.

Transnistria speră la o decizie favorabilă din partea Comisiei de profil din Moldova, care analizează în prezent cererea de a acorda un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz. „Tiraspoltransgaz” se angajează să plătească sau să returneze acest volum de gaz. De asemenea, liderul separatist al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a subliniat că decizia ar fi putut fi luată de partea moldovenească încă de săptămâna trecută.

Astăzi, publicația „Kommersant”„ scria într-un material că Moldovagaz” poartă negocieri cu companiile ungare MOL și MVM din Ungaria privind posibile achiziții de gaz pentru Transnistria. Publicația scrie că acordul ar urma să fie semnat în curând, ceea ce ar permite începerea livrărilor la începutul lunii februarie. Deocamdată, se discută despre livrări până la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Detaliile privind ruta și prețul livrărilor rămân neclare, iar Transnistria are nevoie de aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi.

Din cauza lipsei gazului rusesc, în Transnistria a fost întreruptă încălzirea centralizată și furnizarea de apă caldă în locuințe, au loc întreruperi programate ale electricității, iar aproape toate întreprinderile industriale au fost oprite.

Pe 15 ianuarie 2025, după o vizită în Rusia, șeful Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia va livra gaz Transnistriei ca ajutor umanitar, îndemnând autoritățile Moldovei să nu blocheze aceste livrări. Cu toate acestea, organizarea acestor livrări se confruntă cu probleme semnificative, cauzate de pozițiile autorităților Moldovei și Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #gaz #datorie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.