Krasnoselskii aruncă bomba. Cine va plăti datoria de 7 miliarde USD a enclavei separatiste?

Volumul gazelor livrate în Transnistria se va menține. Prețul deocamdată nu a fost discutat cu Moscova, dar Tiraspolul este gata să achite datoria la gaz de 7 miliarde USD, potrivit unui interviu acordat agenției de presă ruse Ria Novosti de către liderul nerecunoscutei republici, Vadim Karsnoselskii.

”Prețul pentru gazele care urmează să fie livrate nu a fost discutat cu Moscova. Exportul de gaze va rămâne același, dar prețul va fi discutat la negocierile care urmează să aibă loc”, a declarat Krasnoselskii.

Potrivit liderului enclavei din stânga Nistrului, Tiraspolul nu se va dezice de datoria la gaz și este gata să o achite. ”Este poziția noastră, noi suntem gata să achităm orice sumă. Nu va fi achitată într-o zi sau un an. Este un proces de lungă durată. Important e că există acceptul din partea noastră”.

Anterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu declara că nu este corect ca cetățenii din dreapta Nistrului să achite datoria la gaz formată în stânga Nistrului, regiune care nu este controlată de autoritățile de la Chișinău.

În prezent, datoria regiunii din stânga Nistrului pentru gazul rusesc depășește 7 miliarde USD sau cât tot PIB-ul ţării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un singur an. Specialiştii în domeniu afirmă că dacă gigantul rus Gazprom dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci o făcea. Periodic gigantul rus atacă Moldovagaz în instanțele de arbitraj internațional unde obține câștig de cauză. Este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil şi fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanţe.

În acelaşi timp, experţii nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost şi este utilizată de Gazprom şi Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunţarea la vectorul european sau, cel puţin, la proiectele energetice comune cu UE.

#gaz #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.