La Strășeni va fi construită o fabrică de țesături și produse din fibră de sticlă. Investiții de 18 milioane de dolari

La Strășeni va fi construită o fabrică pentru producția de țesături și produse din fibră de sticlă. În acest sens, compania germană BauTex-Stoffe va investi peste 18 milioane de dolari pentru construcția și dotarea uzinei cu echipament modern. Investitorul a semnat un acord cu Zona Economică Liberă Bălți, subzona Strășeni, devenind rezident al acesteia.

Conform informațiilor, întreprinderea va fi amplasată pe o suprafață de 14 mii de metri pătrați în Strășeni. Se preconizează că în 2022 vor fi create 100 de noi locuri de muncă în cadrul întreprinderii, iar vânzările vor ajunge la aproape 10 milioane de dolari în primul an de activitate.

Planul de afaceri prezentat de „BauTex Composites” prevede o creștere anuală a numărului de angajați și a volumelor de producție. Peste șapte ani, până în 2028, compania va avea peste 300 de angajați, iar volumul de producție va fi de aproximativ 80 de milioane de dolari.

La noua fabrică ce urmează a fi construită la Strășeni, BauTex Composites intenționează să producă țesătură de sticlă Ortex – un material de armare utilizat în producția de produse din fibră de sticlă în diverse industrii; țesătura complexă – o combinație unică de două sau mai multe straturi de materiale diferite, cusute cu fire de poliester care este utilizată pe scară largă în producția de furtunuri pentru igienizarea conductelor; polifane – discuri abrazive pentru bolțari; aquapanel – plasă de sticlă de armare pentru producția de plăci de ciment; armătură compozită – tije nemetalice din fibră de sticlă; zona de reciclare – realizarea de baze din fibră de sticlă pentru producție în conformitate cu direcțiile planificate, precum și pentru vânzări.

„BauTex” are o poziție stabilă de lider pe piața produselor din fibră de sticlă, inclusiv exporturi în Europa, China și SUA. De asemenea, Bautex-stoffe este o marcă de textile contractuale din 1964. Compania produce o gamă extinsă de produse ignifuge, care include o gamă largă de țesături de protecție, țesături decorative ignifuge, țesături de tapițerie și țesături pentru draperii.

Compania „BauTex Composites”, înființată în Moldova, va fi a treia companie nostru din afara Germaniei.

#BauTex Composites #produse din fibra de sticla #tesaturi #fabrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.