Voucherele de vacanță comune România – Republica Moldova vor fi disponibile din 2022. Ce spune Gheorghe Fodoreanu

Gheorghe Fodoreanu, supranumit și ”Mr. Incoming”, om de turism cu o experiență de 50 de ani în domeniu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și ex-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), salută reintroducerea voucherelor de vacanță începând cu 1 ianuarie 2022, decizie deja promisă și care speră că va fi implementată de către Guvernul României pe o perioadă de timp lungă, de minim 5 ani.

În acest context, Gheorghe Fodoreanu consideră că utilizarea voucherelor de vacanță pentru ambele țări ar asigura integrarea dintre potențialul turistic și economic al României și al Republicii Moldova.

”Integrarea conceptului de vouchere de vacanță între cele două țări surori, România și Republica Moldova, ar putea avea două etape. În primul rând, voucherele de vacanță emise în țara noastră să aibă valabilitate la decontare și pentru Republica Moldova. În a doua etapă, și Republica Moldova ar urma să introducă acest concept al voucherelor de vacanță, deci în acest caz am vorbi de un drum ceva mai lung. Cred că printr-un dialog permanent dintre ministerele de resort ale celor două țări, s-ar putea implementa cu rapiditate acest concept. O astfel de alianță și decizie comună ar contribui esențial la dezvoltarea relațiilor economice dintre țările noastre. Până la urmă, vorbim aceeași limbă și avem istorie comună”, subliniază specialistul Gheorghe Fodoreanu.

Specialistul în turism Gheorghe Fodoreanu spune că fluxul turistic dintre cele țări s-a dezvoltat mult în ultimii 10 ani. Turiștii moldoveni cunosc de mai mult timp potențialul turistic al României, venind la nivelul a zeci de mii pe an și alegând Slănic Moldova, zona de turism rural Bran – Moieciu, stațiunile de pe Valea Prahovei dar și circuite. Însă, de la un timp și românii merg ceva mai mult în Republica Moldova, petrecând weekend-uri cu familia, alegând facilitățile balneoclimaterice din zona Cahul, city break-uri în Chișinău sau circuite tematice vitivinicole ori cultural – religioase.

Utilizarea voucherelor de vacanță în Republica Moldova ar mări baza de structuri de cazare din cadrul programului și ar determina și creșterea numărului de turiști moldoveni care vin în țara noastră.

Gheorghe Fodoreanu este unul dintre primii promotori ai colaborării turistice dintre România și Republica Moldova. În 2006, a contribuit decisiv la semnarea unui acord de parteneriat între Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) din Romania și ANAT din Republica Moldova.

Ideea utilizării reciproce a voucherelor de vacanță ar susține evoluția actuală a relațiilor politice, economice, culturale și sociale dintre România și Republica Moldova, care sunt din ce în ce mai apropiate și dinamice.

#Gheorghe Fodoreanu #vouchere de vacanta comune #romania - republica moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.