Voucherele de vacanță comune România – Republica Moldova vor fi disponibile din 2022. Ce spune Gheorghe Fodoreanu

Gheorghe Fodoreanu, supranumit și ”Mr. Incoming”, om de turism cu o experiență de 50 de ani în domeniu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și ex-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), salută reintroducerea voucherelor de vacanță începând cu 1 ianuarie 2022, decizie deja promisă și care speră că va fi implementată de către Guvernul României pe o perioadă de timp lungă, de minim 5 ani.

În acest context, Gheorghe Fodoreanu consideră că utilizarea voucherelor de vacanță pentru ambele țări ar asigura integrarea dintre potențialul turistic și economic al României și al Republicii Moldova.

”Integrarea conceptului de vouchere de vacanță între cele două țări surori, România și Republica Moldova, ar putea avea două etape. În primul rând, voucherele de vacanță emise în țara noastră să aibă valabilitate la decontare și pentru Republica Moldova. În a doua etapă, și Republica Moldova ar urma să introducă acest concept al voucherelor de vacanță, deci în acest caz am vorbi de un drum ceva mai lung. Cred că printr-un dialog permanent dintre ministerele de resort ale celor două țări, s-ar putea implementa cu rapiditate acest concept. O astfel de alianță și decizie comună ar contribui esențial la dezvoltarea relațiilor economice dintre țările noastre. Până la urmă, vorbim aceeași limbă și avem istorie comună”, subliniază specialistul Gheorghe Fodoreanu.

Specialistul în turism Gheorghe Fodoreanu spune că fluxul turistic dintre cele țări s-a dezvoltat mult în ultimii 10 ani. Turiștii moldoveni cunosc de mai mult timp potențialul turistic al României, venind la nivelul a zeci de mii pe an și alegând Slănic Moldova, zona de turism rural Bran – Moieciu, stațiunile de pe Valea Prahovei dar și circuite. Însă, de la un timp și românii merg ceva mai mult în Republica Moldova, petrecând weekend-uri cu familia, alegând facilitățile balneoclimaterice din zona Cahul, city break-uri în Chișinău sau circuite tematice vitivinicole ori cultural – religioase.

Utilizarea voucherelor de vacanță în Republica Moldova ar mări baza de structuri de cazare din cadrul programului și ar determina și creșterea numărului de turiști moldoveni care vin în țara noastră.

Gheorghe Fodoreanu este unul dintre primii promotori ai colaborării turistice dintre România și Republica Moldova. În 2006, a contribuit decisiv la semnarea unui acord de parteneriat între Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) din Romania și ANAT din Republica Moldova.

Ideea utilizării reciproce a voucherelor de vacanță ar susține evoluția actuală a relațiilor politice, economice, culturale și sociale dintre România și Republica Moldova, care sunt din ce în ce mai apropiate și dinamice.

#Gheorghe Fodoreanu #vouchere de vacanta comune #romania - republica moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit analizei realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Iurie Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New — concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.