Șobolanii fug, MGRES crapă, valută nu mai e: Transnistria în pragul imploziei

Regiunea transnistreană a intrat în „faza agoniei”, avertizează Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit acestuia, așa-zisa republică nerecunoscută se confruntă cu o criză economică profundă, marcată de întârzieri masive la plata salariilor, penurie valutară și colaps iminent al sistemului energetic.

Slusari susține că pe piața valutară fără numerar deja se resimt blocaje, în condițiile în care holdingul Șherif – coloana vertebrală a economiei regiunii – importă tot mai puține produse și refuză să mai schimbe valută stabilă în ruble transnistrene. Populația se aprovizionează masiv de pe malul drept al Nistrului, iar în maximum două săptămâni s-ar putea atesta și lipsa de valută în numerar.

În paralel, Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), controlată de structuri apropiate Moscovei, funcționează în pierdere de mai bine de jumătate de an, după ce Chișinăul a stopat achizițiile de energie electrică. Tarifele interne nu acoperă nici pe departe costurile de producere, iar promisiunile autorităților separatiste de a compensa diferențele din buget sunt considerate de Slusari „utopice”.

„Recent, o persoană foarte importantă din anturajul lui Gușan, care controla operațiunile bancare ale holdingului Șherif, a fugit din regiune. Șobolanii părăsesc corabia care se scufundă”, scrie Slusari, care anunță că urmează o ședință de criză a așa-zisului Consiliu de Securitate din Tiraspol, unde se va decide soarta regiunii.

Membrul Consiliului Energocom consideră că, în lipsa unui ajutor extern până la 1 septembrie, regiunea va intra într-un colaps financiar total. El subliniază că autoritățile de la Chișinău trebuie să fie extrem de vigilente, întrucât descompunerea enclavei poate fi exploatată de Rusia pentru a destabiliza Republica Moldova atât pe plan social-economic, cât și politic sau militar.

„Declarațiile recente ale așa-zisului MGB nu sunt întâmplătoare”, conchide Slusari, sugerând că o escaladare regizată ar putea fi iminentă.

#gusan #transnistria #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.