Laptele mai scump a înjumătățit profitul milionarului din lactate

ProdLacta, controlată de Vladimir Jardan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa lactatelor din Republica Moldova, a înregistrat în prima jumătate a anului 2021 un profit net de 441.000 de lei (circa 89,2 mii euro), în scădere cu 49,5% faţă de prima parte a anului trecut, potrivit raportului semestrial al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Cifra de afaceri a fost și ea în scădere de 56,2 milioane de lei, în scădere cu 4,6% faţă de anul trecut, arată datele publice. În raport se mai arată că factorii care ar putea afecta lichiditatea firmei sunt: tendinţa creşterii preţului laptelui de calitate superioară, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea preţurilor de achiziţie pentru materialele directe.

În anul 2020, ProdLacta înregistrat o cifră de afaceri de 110 milioane de lei, în creştere cu 10% comparativ cu anul precedent, şi un profit de 1,6 milioane de lei, mai mare cu 33% decât cel din 2019, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Principalele pieţe de desfacere ale producătorului sunt judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Buzău, Constanţa, Iaşi şi municipiul Bucureşti din România, iar compania livrează producţia în principalele reţele de magazine din România, precum Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora sau Kaufland.

La export merge doar 8-9% din producţie, în special în Republica Moldova.

În prezent Prodlacta are o cotă de piaţă de 0,7% în România, în timp ce grupul JLC din care face parte deţine mai mult de 50% din piaţa lactatelor din Moldova. Grupul JLC este controlat de milionarul Vladimir Jardan.

#Prodlacta #milionar #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.