Tot mai mulți moldoveni aleg să achite cu cardul. Numărul plăților fără numerar a crescut cu 55,2%

13 Sept. 2021, 15:06
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 15:06 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Pe parcursul trimestrului II al anului 2021, indicatorii activității cu carduri de plată și-au menținut tendința de creștere. Astfel, a crescut numărul cardurilor aflate în circulație  cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, s-a majorat și numărul plăților fără numerar efectuate cu cardurile emise în țară cu 55,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020.

Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a Moldovei, în perioada trimestrului II al anului 2021, 87,3% din numărul și 87,0% din valoarea operațiunilor de TC au fost inițiate în format electronic prin intermediul SADD, ceea ce reflectă gradul de digitalizare a serviciilor de plată în Republica Moldova.

În comunicat se mai arată că debitarea directă rămâne a fi un instrument mai puțin utilizat pe teritoriul Republicii Moldova. La finele trimestrului II al anului curent, acest instrument a fost utilizat de către 21,6 mii de plătitori. Debitarea directă pe teritoriul Republicii Moldova este utilizată doar de către persoanele fizice, în majoritatea cazurilor – pentru plata serviciilor comunale.

Sistemele automatizate de deservire la distanță (SADD) devin tot mai populare în rândul utilizatorilor, astfel s-a constatat o majorare a numărului deținătorilor SADD la finele trimestrului II 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, în special, datorită creșterii  numărului utilizatorilor sistemelor de tip mobile-payments. Numărul deținătorilor activi a consemnat o tendință de creștere de 21,3 la sută față de trimestrul II 2020, ca urmare a  creșterii necesității de a utiliza sistemele automatizate de deservire la distanță pentru efectuarea plăților, în special în contextul situației epidemiologice, cauzate de pandemia COVID-19.

28 Aug. 2026, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2026, 10:49 // Actual //  Ursu Victor

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, anunță că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi „prioritatea zero” a mandatului său, în condițiile în care aproximativ o treime din acquis-ul comunitar care urmează să fie transpus în legislația națională ține de domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii.

Osmochescu a declarat, după învestirea în funcție, că ministerul pe care îl preia are în față unul dintre cele mai mari volume de legislație europeană care trebuie implementată în procesul de aderare.

„Prioritatea zero rămâne aceeași aderarea la Uniunea Europeană, în special pentru că în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai larg volum de acquis comunitar care trebuie transpus. Circa 33% din toate directivele și reglementările Uniunii Europene se află în autoritatea Ministerului Agriculturii”, a declarat Osmochescu.

Potrivit noului ministru, aceasta înseamnă că aproximativ o treime din efortul legislativ și instituțional necesar în procesul de integrare europeană vizează domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii.

„Prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană și îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care ni le-am asumat noi, ca stat, în procesul aderării”, a punctat ministrul.

A doua mare prioritate anunțată de Osmochescu este schimbarea modului în care Republica Moldova abordează agricultura, în special pe fondul secetelor și al schimbărilor climatice tot mai pronunțate.

Noul ministru vorbește despre trecerea spre o „agricultură inteligentă”, bazată mai mult pe știință și tehnologii, precum și despre dezvoltarea sistemelor de irigații.

„Vorbim despre agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climatice pe care le avem în Republica Moldova. Trăim ani cu secetă, trăim ani în care trebuie să regândim cum abordăm agricultura”, a afirmat Osmochescu.

Ministrul spune că adaptarea sectorului nu se va putea limita la un singur instrument, ci va necesita schimbări mai ample și cooperare între autorități, fermieri și ceilalți participanți din sector.

„Este vorba de irigații, este vorba de agricultură inteligentă, dar este vorba și despre abordarea atitudinii noastre comune, împreună cu fermierii și cu toți actorii din domeniul agriculturii”, a declarat Eugen Osmochescu.