Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii care și-au pierdut furnizorul de gaze naturale vor plăti mai mult pentru gaze, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat noile prețuri aplicabile în regim de ultimă opțiune, începând cu 1 februarie 2026. Acești consumatori vor fi aprovizionați temporar de Energocom, desemnat furnizor de ultimă opțiune, în situațiile în care furnizorul anterior și-a încetat activitatea, i-a fost suspendată sau retrasă licența ori se află în imposibilitatea de a livra gaze naturale.

Pentru luna februarie, prețul reglementat al gazelor naturale în regim de ultimă opțiune va fi de 14,260 lei/m³, fără TVA, pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de joasă presiune. În cazul rețelelor de medie presiune, tariful aprobat este de 10,650 lei/m³, fără TVA, iar pentru rețelele de înaltă presiune – 9,449 lei/m³, fără TVA. Pentru livrările la punctele de ieșire din rețelele de transport, prețul va constitui 9,322 lei/m³, fără TVA.

Comparativ cu luna ianuarie 2026, prețurile pentru februarie sunt mai mari. Astfel, tarifele cresc cu aproximativ 7,8% pentru rețelele de joasă presiune, cu 10,7% pentru cele de medie presiune, cu 12,2% pentru rețelele de înaltă presiune și cu circa 12,4% la nivelul rețelelor de transport.

Directorul general ANRE, Alexei Taran, a subliniat în cadrul ședinței că aceste prețuri nu se aplică tuturor consumatorilor, ci exclusiv celor aflați temporar în regim de ultimă opțiune, măsura fiind menită să asigure continuitatea livrărilor și securitatea aprovizionării cu gaze naturale, fiind aprobate lunar.