Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel global, importurile de bunuri și servicii reprezintă aproape 28% din Produsul Intern Brut (PIB) al economiilor lumii, arată datele Băncii Mondiale, care arată fluxurile enorme de mărfuri care traversează granițele anual.

În 2024, Republica Moldova s-a situat într-o poziție dependentă de importuri, cu un raport de 57% din PIB, plasându-se pe locul 55 din 175 de țări analizate. Această dependență ridicată reflectă faptul că o mare parte din bunurile și serviciile consumate în țară provin din afara granițelor, cu un deficit comercial mare și necesitatea aprovizionării externe pentru consumatori și industrie.

La polul opus, economii mici și hub-uri comerciale globalizate prezintă cele mai mari raporturi import/PIB: Hong Kong — 178% din PIB, datorită rolului său major ca centru de reexport internațional și Singapore — 144% din PIB, ca punct strategic de tranzit pentru bunuri. Alte state precum Luxemburg, San Marino sau insule mici din Caraibe și Pacific înregistrează, de asemenea, cifre peste media globală.

Dependența de importuri este un subiect important în politica externă și economică globală, pe fondul eforturilor multor țări de a-și securiza lanțurile de aprovizionare, în special pentru resurse critice cum ar fi mineralele și componentele tehnologice de înaltă performanță.