Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anulat avize de racordare la rețeaua electrică aferente unei capacități totale de peste 260 MW, după expirarea termenelor de dare în exploatare a centralelor electrice din surse regenerabile. Măsura a fost însoțită de aplicarea taxei de nevalorificare, ceea ce va face aceste capacități disponibile pentru noi potențiali investitori.

În acest context, Consiliul de Administrație al ANRE a adoptat nouă hotărâri privind aplicarea taxei de nevalorificare, cu o valoare totală de peste 131 milioane de lei. Avizele anulate vizau opt proiecte de centrale fotovoltaice și un proiect de parc eolian, cu o capacitate cumulată de 262,45 MW, rezervată în rețea fără a fi utilizată pentru implementarea unor investiții reale.

ANRE precizează că eliberarea acestor capacități creează noi oportunități pentru investitorii interesați de dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, reducând blocajele din rețea și accelerând realizarea investițiilor viabile.

Introducerea taxei de nevalorificare și a garanției de bună execuție a fost inițiată anul trecut de Ministerul Energiei, cu scopul de a responsabiliza titularii avizelor de racordare. Măsura a devenit necesară după ce o parte dintre avize au fost obținute în scopuri speculative sau nu au fost valorificate, blocând accesul la rețea pentru alte proiecte.

Potrivit prevederilor legale, titularii avizelor care nu au renunțat benevol până la 30 iunie 2025 și nu au realizat proiectele în termenele stabilite achită, la expirarea avizelor, o taxă cuprinsă între 50% și 70% din valoarea garanției financiare de bună execuție. Pentru avizele emise după această dată, noii titulari sunt obligați să depună garanția financiară chiar la obținerea avizului; în lipsa realizării centralei, garanția este reținută de operatorul de rețea și utilizată pentru mentenanță și dezvoltarea infrastructurii electrice.