Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.