Lenovo, interzisă în Germania. Compania are mari probleme

Vânzările mai multor dispozitive Lenovo și Motorola care utilizează module WWAN au fost interzise în Germania. Această decizie afectează tabletele și laptopurile care folosesc rețele mobile precum GSM, UMTS, LTE și 5G. În prezent, site-ul german al Motorola nu listează niciunul dintre smartphone-urile sau tabletele sale la vânzare. El are doar câteva accesorii care nu utilizează tehnologia contestată.

Disputa se centrează în jurul termenilor de licențiere pentru tehnologia WWAN utilizată în produsele Lenovo. Aceasta include modelele recent lansate de smartphone-uri, cum ar fi Edge 50 Ultra. Aceste dispozitive folosesc tehnologia pentru care InterDigital deține brevete.InterDigital susține că Lenovo nu a îndeplinit cerințele sale pentru taxe de licențiere corecte și rezonabile. Compania, pe de altă parte, susține că termenii InterDigital nu sunt corecți și intenționează să atace decizia.

Disputa își are rădăcinile în lumea complexă a patentelor esențiale pentru standarde (SEPs) și a termenilor de licențiere corecte, rezonabile și nediscriminatorii (FRAND). SEPs sunt critice pentru funcționalitățile tehnologice cheie în comunicațiile mobile, iar companii precum InterDigital dețin multe dintre aceste patente. Lipsa unor prevederi specifice privind ceea ce înseamnă principiul FRAND în cadrul UE lasă loc pentru interpretare și dispute suplimentare. Curțile țării au emis mai multe interdicții împotriva companiilor precum Lenovo și Motorola, interzicându-le să vândă dispozitive care, presupus, încalcă SEPs.

Tribunalul Districtual I din München a decis în favoarea InterDigital în luna mai, determinând o aplicare imediată a interdicției după ce reclamantul a depus o garanție de patru milioane de euro. Decizia instanței interzice companiei să vândă, să ofere sau să importe orice dispozitive cu module WWAN, inclusiv smartphone-uri, tablete și laptopuri care utilizează rețele mobile precum GSM, UMTS, LTE și 5G.

Deși Lenovo și Motorola Mobility au încetat să listeze produsele afectate pe site-urile lor germane, unii comercianți continuă să vândă stocurile existente, potrivit RTV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lenovo #Germania #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.