Lenovo, interzisă în Germania. Compania are mari probleme

Vânzările mai multor dispozitive Lenovo și Motorola care utilizează module WWAN au fost interzise în Germania. Această decizie afectează tabletele și laptopurile care folosesc rețele mobile precum GSM, UMTS, LTE și 5G. În prezent, site-ul german al Motorola nu listează niciunul dintre smartphone-urile sau tabletele sale la vânzare. El are doar câteva accesorii care nu utilizează tehnologia contestată.

Disputa se centrează în jurul termenilor de licențiere pentru tehnologia WWAN utilizată în produsele Lenovo. Aceasta include modelele recent lansate de smartphone-uri, cum ar fi Edge 50 Ultra. Aceste dispozitive folosesc tehnologia pentru care InterDigital deține brevete.InterDigital susține că Lenovo nu a îndeplinit cerințele sale pentru taxe de licențiere corecte și rezonabile. Compania, pe de altă parte, susține că termenii InterDigital nu sunt corecți și intenționează să atace decizia.

Disputa își are rădăcinile în lumea complexă a patentelor esențiale pentru standarde (SEPs) și a termenilor de licențiere corecte, rezonabile și nediscriminatorii (FRAND). SEPs sunt critice pentru funcționalitățile tehnologice cheie în comunicațiile mobile, iar companii precum InterDigital dețin multe dintre aceste patente. Lipsa unor prevederi specifice privind ceea ce înseamnă principiul FRAND în cadrul UE lasă loc pentru interpretare și dispute suplimentare. Curțile țării au emis mai multe interdicții împotriva companiilor precum Lenovo și Motorola, interzicându-le să vândă dispozitive care, presupus, încalcă SEPs.

Tribunalul Districtual I din München a decis în favoarea InterDigital în luna mai, determinând o aplicare imediată a interdicției după ce reclamantul a depus o garanție de patru milioane de euro. Decizia instanței interzice companiei să vândă, să ofere sau să importe orice dispozitive cu module WWAN, inclusiv smartphone-uri, tablete și laptopuri care utilizează rețele mobile precum GSM, UMTS, LTE și 5G.

Deși Lenovo și Motorola Mobility au încetat să listeze produsele afectate pe site-urile lor germane, unii comercianți continuă să vândă stocurile existente, potrivit RTV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lenovo #Germania #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.