Letonia va investi un miliard de euro pentru a construi parcuri de turbine eoliene

Letonia intenționează să construiască mai multe parcuri de turbine eoliene. În acest sens vor fi alocate resurse financiare în valoare de aproximativ un miliard de euro. Investiții sunt făcute pentru a crește capacitatea de generare de energie din surse regenerabile şi de a consolida securitatea energetică a țării.

„Aceasta este o soluţie pe termen mediu care ne va permite să devenim complet independenţi în aprovizionarea noastră cu energie şi să utilizăm mai puţini combustibili fosili”, a spus premierul leton Krisjanis Karin.

Potrivit premierului leton, aceasta este una din cele mai mari investiţii derulate vreodată de țara baltică. După ce proiectul va fi implementat, Letonia va trece din situaţia de ţară care importă electricitate din ţări precum Rusia, în situaţia în care va deveni exportator de electricitate, a precizat Krisjanis Karin.

La rândul său, ministrul leton al Economiei, Ilze Indriksone, a dezvăluit că parcurile de turbine eoliene avute în vedere ar urma să aibă o capacitate de 800 de Megawaţi. Asta înseamnă că ar putea produce 2,4 Terawaţi oră (TWh) de electricitate pe an, echivalentul a aproximativ 30% din consumul total de electricitate al Letoniei în 2021, a spus Ilze Indriksone, scrie DPA.

Letonia a încetat să mai importe electricitate din Rusia în luna mai a acestui an. Cu toate acestea, la fel ca şi ţările vecine, Estonia şi Lituania, Letonia este în continuare parte a reţelei electrice sincronizate cu Rusia şi Belarus, sistemul BRELL, care datează din perioada sovietică. Asta înseamnă că Letonia rămâne conectată la reţeaua celor două state vecine din est.

#turbine eoliene #letonia #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.