Letonia va investi un miliard de euro pentru a construi parcuri de turbine eoliene

Letonia intenționează să construiască mai multe parcuri de turbine eoliene. În acest sens vor fi alocate resurse financiare în valoare de aproximativ un miliard de euro. Investiții sunt făcute pentru a crește capacitatea de generare de energie din surse regenerabile şi de a consolida securitatea energetică a țării.

„Aceasta este o soluţie pe termen mediu care ne va permite să devenim complet independenţi în aprovizionarea noastră cu energie şi să utilizăm mai puţini combustibili fosili”, a spus premierul leton Krisjanis Karin.

Potrivit premierului leton, aceasta este una din cele mai mari investiţii derulate vreodată de țara baltică. După ce proiectul va fi implementat, Letonia va trece din situaţia de ţară care importă electricitate din ţări precum Rusia, în situaţia în care va deveni exportator de electricitate, a precizat Krisjanis Karin.

La rândul său, ministrul leton al Economiei, Ilze Indriksone, a dezvăluit că parcurile de turbine eoliene avute în vedere ar urma să aibă o capacitate de 800 de Megawaţi. Asta înseamnă că ar putea produce 2,4 Terawaţi oră (TWh) de electricitate pe an, echivalentul a aproximativ 30% din consumul total de electricitate al Letoniei în 2021, a spus Ilze Indriksone, scrie DPA.

Letonia a încetat să mai importe electricitate din Rusia în luna mai a acestui an. Cu toate acestea, la fel ca şi ţările vecine, Estonia şi Lituania, Letonia este în continuare parte a reţelei electrice sincronizate cu Rusia şi Belarus, sistemul BRELL, care datează din perioada sovietică. Asta înseamnă că Letonia rămâne conectată la reţeaua celor două state vecine din est.

#turbine eoliene #letonia #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața uleiului de floarea-soarelui se apropie de schimbări globale majore, pe fondul unei cereri în scădere și al creșterii presiunilor din partea ofertei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit expertului, în ultimele două săptămâni se observă o activitate extrem de redusă din partea cumpărătorilor, majoritatea adoptând o poziție de așteptare în anticiparea unor prețuri mai mici. Corecția descendentă a început deja să se manifeste pe piață.

Rija explică faptul că scumpirea uleiului de soia la bursa din Chicago nu a avut efecte reale asupra pieței fizice, deoarece creșterea bursieră a fost compensată de reducerea primelor comerciale. În paralel, cumpărătorii indieni evită contractele externe, întrucât uleiul produs local este cu circa 30 USD/tonă mai competitiv decât paritatea de import și este disponibil în volume mari.

În regiunea Mării Negre, stocurile de ulei de floarea-soarelui din Ucraina sunt în creștere în luna februarie, pe fondul livrărilor reduse și al unei cereri aproape inexistente din partea Europei. Pentru prima dată în ultimele trei luni, procesatorii ucraineni au început să vândă mai agresiv pe baza condiției CIF Turcia.

În schimb, procesatorii ruși manifestă prudență din cauza riscului majorării taxei de export cu 20–30 USD/tonă în martie, dar și din cauza problemelor logistice provocate de gheața din Marea Baltică, de pe fluviul Don și de condițiile meteo nefavorabile din estul Mării Negre.

Un alt factor major vine din America de Sud. Argentina a majorat suprafața cultivată cu floarea-soarelui cu circa 500 de mii de hectare, ceea ce ridică producția estimată la un nivel record de 7,7 milioane de tone, cu 1,6 milioane tone peste estimările anterioare. Această ofertă suplimentară compensează parțial pierderile din regiunea Mării Negre.

Mai mult, țările din Europa de Est au contractat deja peste 500 de mii de tone de semințe din Argentina — inclusiv aproximativ 54 de mii de tone pentru Republica Moldova. Uleiul rezultat ar urma să fie comercializat ca origine „Marea Neagră”, devenind concurent direct pentru produsele din Ucraina și Rusia pe piețele cheie din Turcia și India.

În aceste condiții, economistul consideră că șansele menținerii prețurilor la nivelurile anterioare sunt limitate. Printre puținii factori de susținere a pieței rămân marjele foarte reduse de procesare în Ucraina și Rusia și o posibilă majorare a taxei rusești la export.

Pentru a doua jumătate a sezonului 2025/26, disponibilul de semințe în Ucraina este estimat la un nivel similar sezonului precedent, chiar dacă recolta a fost mai mică, deoarece procesarea din prima parte a sezonului a fost redusă cu circa un milion de tone, o parte din capacități fiind redirecționate către rapiță și soia.

În opinia lui Iurie Rija, evoluția pieței va depinde în continuare de fluxurile comerciale globale, de dinamica exporturilor și de situația culturilor oleaginoase, inclusiv de reorientarea exporturilor canadiene de rapiță dinspre Europa către China.