Letonia va investi un miliard de euro pentru a construi parcuri de turbine eoliene

08 Aug. 2022, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Aug. 2022, 17:38 // Actual //  MD Bani

Letonia intenționează să construiască mai multe parcuri de turbine eoliene. În acest sens vor fi alocate resurse financiare în valoare de aproximativ un miliard de euro. Investiții sunt făcute pentru a crește capacitatea de generare de energie din surse regenerabile şi de a consolida securitatea energetică a țării.

„Aceasta este o soluţie pe termen mediu care ne va permite să devenim complet independenţi în aprovizionarea noastră cu energie şi să utilizăm mai puţini combustibili fosili”, a spus premierul leton Krisjanis Karin.

Potrivit premierului leton, aceasta este una din cele mai mari investiţii derulate vreodată de țara baltică. După ce proiectul va fi implementat, Letonia va trece din situaţia de ţară care importă electricitate din ţări precum Rusia, în situaţia în care va deveni exportator de electricitate, a precizat Krisjanis Karin.

La rândul său, ministrul leton al Economiei, Ilze Indriksone, a dezvăluit că parcurile de turbine eoliene avute în vedere ar urma să aibă o capacitate de 800 de Megawaţi. Asta înseamnă că ar putea produce 2,4 Terawaţi oră (TWh) de electricitate pe an, echivalentul a aproximativ 30% din consumul total de electricitate al Letoniei în 2021, a spus Ilze Indriksone, scrie DPA.

Letonia a încetat să mai importe electricitate din Rusia în luna mai a acestui an. Cu toate acestea, la fel ca şi ţările vecine, Estonia şi Lituania, Letonia este în continuare parte a reţelei electrice sincronizate cu Rusia şi Belarus, sistemul BRELL, care datează din perioada sovietică. Asta înseamnă că Letonia rămâne conectată la reţeaua celor două state vecine din est.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!